Avem astăzi spre testare un vin roze DEMISEC, din struguri culeși la maturitate deplină, D.O.C. – C.M.D..
Pe eticheta spate (principală) spune că este din Stamina – iar pe eticheta față scrie ”CASTEL STÂRMINA”

Acum, între o stamină și a stârni pe cineva este o diferență, aici sunt un pic ”puzzled” adică m-au pierdut pe traseu, oare cum este corect?
După o mică cercetare se pare că nu este o stamină cu doar ”Stârmina”
Un alt semn de întrebare îl ridic pentru a 10-a oară: ”Care este diferența dintre Rose și Roze?” că pe Goăgăl nu am găsit de ce se scrie diferit.

Pentru mine personal, felul cum arată o sticlă este foarte important! Comunică dacă este demn de încredere sau pe gustul meu, informațiile de pe eticheta principală sunt de asemenea importante, să știu din ce regiune sunt culeși strugurii, ce soi este folosit este important.
Strugurii din care este făcut acest vin sunt:  Pinot Noir 40%, Merlot 30%, Fetească Neagră 20%, Cabernet Sauvignon 10%
Momentan nu am ajuns la maturitatea de a diferenția calitatea vinurilor pe ani, dar ceva îmi spune că vinurile din anul acesta, 2014 vor fi o senzație!

vinarete-roze-castel-starmina-demisec

Sticla clasică de bordeaux, transparentă, subțire, specifică vinurilor ieftine roze de pe piață.
În partea de sus prezintă firul de sigiliu care face deschiderea foarte facilă și elegantă, eticheta sigiliului dop este de un de gri argintat minimalist care nu este prea fericit aleasă culoarea. Extragerea dopului de plută a fost facil-medie, nici ușoară nici facilă, probabil din cauză că dopul este ușor friabil (fărâmicios).
Spre deosebire de alte dopuri tronconice încercate dopul intră înapoi puțin cam greu la loc, și cam puțin în sticlă

Eticheta față este masivă, de un crem alb elegant, eticheta sigiliu dop este un gri, care mi se pare în discrepanță cu eticheta masivă față.
Pe eticheta față tronează castelul Stârmina care radiază ca dintr-un soare, cu foarte multe raze.
Ce îmi place  în mod deosebit la această sticlă de vin este scrisul de pe etichetă, cu auriu în reflexii care avantajează culoarea vinului, mesajul minimalist,, fără alte bălării e transmite doar starea de spirit lăsând eticheta spate să comunice informațiile.

vin-roze-vinarte

Despre eticheta spate pot spune că este foarte bine proporționată și mai ales conține exact informațiile care mă interesează, cu mica excepție că scrie ”Stamina” în loc de ”Stârmina”

Ca elemente diferențiatoare interesante mi se pare introducerea hărții României și ”PRODUS ÎN ROMÂNIA”

Remarc prezența bar code-ului care chiar nu îmi place să îl văd pe o sticlă de vin, la fel și informarea ”conține sulfiți” chestia asta la vinuri ieftine trebuie cercetată, că tot sunt 90%, așadar cât de buni sunt ”sulfiții” care sunt niște conservanți, oficial nu fac rău, neoficial este obligatoriu să scrie de ei pe sticlă, ceea ce înseamnă că nu sunt prea comestibili :)

Sulfiţii din vin, ne referim în special la dioxidul de sulf (SO2) şi la câteva săruri ale acidului sulfuros.
Acesta este cel mai utilizat şi vehiculat compus chimic în industria vinurilor.

Având în vedere că starea de agregare a dioxidului de sulf este gazoasă, acesta se introduce în procesul de vinificare prin mai multe procedee: pulverizare, injectare dar cel mai des întâlnit procedeu este acela de a introduce compuşi chimici primari pe bază de sulf care, prin procese chimice ulterioare, eliberează dioxidul de sulf.
Cei mai întâlniţi sulfiți sunt următorii:
Metabisulfitul de potasiu (K2S2O5) sau E224
Sulfitul de calciu (CaSO3) sau E226
Aceştia, prin oxidare, generează dioxid de sulf. Dar până la eliberarea efectivă a dioxidului de sulf aceştia sunt “sulfitii” pe care îi găsim în vin.
Sulfiţii se găsesc în vin şi în mod natural, dar în cantităţi foate, foarte mici. Dioxidul de sulf poate proveni și din fermentaţia naturală.

===========

vinarte-demisec-rose-castel-starmina-roze

Mai departe, trec la examinarea lichidului, culoare comună roz spre arămiu, nu mi se pare prea strălucitor, plăcut, mediu ca prezentare.
Miros, destul de intens etilic, simt aromele de fructe de pădure, echilibrat, .
Gust, acru, peste medie, adică aciditate peste medie, mai mult spre ieftin decât spre scump, curgere OK, este un vin care migrează spre zona ”vin de sete”
Arome, mediu, cu intensitate bună, post-aromă medie.

În cursul degustării, plăcerea de a fi consumat a fost de 40%, la limita dintre plăcere sau abandonare a degustării, nu încurajează prea mult la consumul în cascadă, este evident că este apreciabil doar ca vin de masă, cred că aciditatea este prea mare deși producătorul anunță ”o ușoară aciditate” ei bine de la acreală mi-a cam tăiat cheful de băut acest vin

Un vin roze mediocru spre slab, păcat de prezentare, cred că Vinarte ar putea renunța la el pentru un vin mai bun.

Vestea bună este că nu este cel mai prost vin roze românesc, vestea proastă este că este printre cele mai proaste vinuri roze românești.

Apreciez faptul că acest vin are prezentare bună pe site-ul propriu Vinarte unde am lăsat un comentariu, dacă îl vedeți înseamnă că sunt oameni cinstiți, dacă nu acceptă comentariul înseamnă că ”este cam țeapă vinul”

http://www.vinmag.ro/vinuri-romanesti/castel-starmina-roze.html

comment-vinarte

Comments

comments

Este vineri seara, 22.30, am avut o săptămână stresantă care se pare că i-am găsit leac, vedem zilele acestea.
Teoretic intru în weekend cu 3 sticle de vin rose, la 3 preturi, unul de 11 lei (prezentul) unul de 18 lei și unul de 28 lei.
Acum, după ce alaltăieri am degustat un vin de 100 lei sticla și ieri unul de 60 si de 35 lei, astăzi să beau un vin de 11 lei vă dați seama că nu prea voi fi recunoscător producătorului, c-așa e omul, se ”haladește”.

Vin-Rose-Pacuiul-lui-Soare

Voi căuta să descriu cât mai aproape de starea mea de conștiință normală, încep cu sticla ca de obicei:
Sticla este clasicul Bordeaux, chiar mă gândesc serios să nu mai scriu de forma sticlei pentru că văd că 90% din sticle au aceiași formă.
Sticla este low budget, nu are grosimea opulentă pe care o are un vin scump, deja recunosc un vin scump după calitatea sticlei.
Eticheta de sus / sigiliul dopului este albă, mă duce cu gândul la un boxer sau cal, sau motănel cu lăbuțe albe  ca niște șoșetuțe, am să descriu pe viitor sticlele cu etichetă/sigiliu dop alb sus ca fiind o ”șoșetuță”

Cobor mai jos și studiez logo-ul, probabil este o zeitate uranică, probabil este un Dyonisos.
Eticheta prezintă ostrovul, locul unde era cetatea și unde sunt ruinele, bănuiesc că este vorba de un apus de soare care îi dă o tentă dramatic-mistică.

Îmi place că marginea etichetei este neregulată, ca la vechile poze, dă un aspect de vechi care este plăcut cu ”stroke”-ul ca de aramă.
Fontul nu mi se pare foarte vintage dar este OK, greu lizibil ca un fade out în partea de mijloc.

Cu toată cultura mea generală bună, peste medie și apetitul pentru istorie, nu știu ce înseamnă ”Păcui”
Dau un search pe Google și aflu că:

PĂCUIUL LUI SOARE, sit arheologic situat pe un ostrov al brațului Dunărea Veche, la 9 km în aval de com. Ostrov, pe terit. com. Lipnița, jud. Constanța, unde a fost descoperită o cetate bizantină, construită în sec. 10-11 și locuită până în sec. 13-15. 

PĂCIUI
păciui vb. IV. (înv., reg.) 1 intr., refl. A se împăca, a ajunge la o înţelegere cu cineva. 2 intr., refl. A trăi cu cineva în bună înţelegere, în relaţii bune. 3 refl. A se astîmpăra

PĂCIUIT
păciuit, -ă adj. (înv.) 1 Care este paşnic. Românii sînt oamenii cei maipăciuiţi (BARIŢ.). 2 Care este liniştit, calm, tihnit. Fu scos din locuinţa sa păciuită (BARIŢ.)

Se pare că PĂCUI = PĂCIUI adică un arhaic a cuvântului ”pace” / împăca / și are multă logică deoarece în zona respectivă de pe vremea dacilor a existat o comunitate cosmopolită cu greci, latini, care trăiau toți în pace, comerțul și prosperitatea din confluența civilizațiilor fiind motivul pentru care exista o pace/liniște, lucru vizibil pentru persoanele care locuiesc în partea de sud est a României de la Mangalia la Gura Portiței.

Că există trimiterea cu PĂCUIUL LUI SOARE, cred că are o mare corelație cu faptul că acolo răsare soarele, vreme însorită predominantă iar cultul dionisiac era foarte apropiat de religiile uranice (adică bazate pe venerarea soarelui ca zeitate supremă)

O descriere interesantă a insului Păcuiul lui Soare este aici

Vin-sec-Domeniile-Ostrov-roze

Eticheta spate prezintă multe informații, poate prea mult se marșează pe sit-ul arheologic, nu este D.O.C. , Domeniile Ostrov sunt promovate dar se pare că brandul nu este încă popular, chiar foarte puțin cunoscut.

Deși prezintă mult text, este ușor lizibil ceea ce mai spală din păcatele ergonomiei.

Bar code-ul mi se pare inutil, la fel mi se pare inutilă adresa web pentru că site-ul www.domeniileostrov.ro are o mare greșeală care nu este de design, care este frumos ci de conținut pentru că lipsește descrierea vinurilor, strugurilor, parcă este un site abandonat în construcție ce reflectă o dezorganizare și o evidentă lipsă de personal care să scrie conținutul site-ului.
Păcat de investiție, domeniile Ostrov dau rasol urât la capitolul prezență electronică unde trebuia să ofere o experiență bună.
De asemenea constat lipsa prezentări pe Internet a review-urilor despre acest vin și lipsa oricărui interes pentru acest vin, probabil a fost poziționat ca vin ieftin care nu merită nici măcar cea mai mică descriere peste eticheta produsului, ceea ce mi se pare trist pentru un vin pe care îl găsești aproape în orice supermarket.

Se pare că Domeniile Ostrov au probleme foarte mari de comunicare online

I.G. Terasele Dunării , poate voi afla și eu la un moment dat ce înseamnă ”I.G.”

12,5% alcool, ceva nou și diferit, observ că vinurile rose se feresc de 13% alcool :))

=========

Deschiderea vinului a fost facilă, dopul intră și iese ușor, am apreciat cu încântare faptul că eticheta sigiliu dop prezintă fir de sfâșiere ceea ce unele sticle ”cu pretenții” nu îl au, dopul este tronconic, spre alb și frumos, poate un pic prea alb, dar un dop bun, reușit.

=========

Rose-Cabernet-Sauvignon-Domeniile0Ostrov

Culoare – roze spre roșu arămiu
Struguri: Fetească Albă, Fetească Regală, Sauvignon Blanc
Miros – răcit puternic etilul nu se simte, este un parfum discret cu aroma de grapefruit , dă bine la miros, îmi place

Problema este că la înghițit nu este un vin de sete, este greoi și combinația cu Grapfruit ca aromă nu mi se pare prea mare reușită, mi se pare nepotrivit.

De fapt vinul acesta nu este un vin de sete, este un vin de ”un pahar maxim două” ceea ce nu va încuraja vânzările pe viitor.

Un pic acrișor, cam prea mult, cam amar, nu mi se pare prea reușit vinul, dar, daaaaaaaar, chiar dacă este cel mai ieftin vin rose gustat, nu este dezastruos ca Schwaben Wein de la Recaș, așa că acest vin îl plasez pe penultimul vin rose la calitate.

===========
În ansamblu, apreciez ca inspirată eticheta față sub eticheta principală,este frumoasă, fontul ”Cabernet Sauvignon Rose” este reușit și potrivit.

Se pierde prea mult la ”beția de text” prea mult text de pe eticheta din spate care este ”moartea pasiunii” cititului.
Chiar nu pricep ce rost are o descriere în engleză pe eticheta din spate pentru că vinul este prost, chiar nu are coerență. culmea e să recomanzi unui străin sau să exporți un asemenea vin.

Se știe că este o super competiție între vinuri, să nu pomenesc de vinurile Neo Zeelandeze sau cele din Chile care vin la prețuri derizorii în supermarket Lidl.

Vinurile românești sunt amenințate serios de vinurile de import care sunt de calitate și bine calibrate, acest vin este clar că va da faliment curând dacă nu face ceva cu calitatea sa.

Comments

comments

Joi seara la restaurantul cu specific asiatic Wok Away din Floreasca este organizată seară de degustare vinuri.
Și pentru că nu am vrut să limitez experiența la un singur vin, am zis să încerc doar 2 vinuri după o masă sățioasă.
Se știe că în aproape toate topurile de vinuri rosé românești, Terra Romana și Rontenberg ocupă locuri fruntașe în top 10, de multe ori pe podiumul top 3 al vinurilor Rosé,
De data aceasta, spre ușurarea celor care îmi urăsc paharul de brandy/coniac, am degustat vinurile din pahare înalte, generoase.
Faptul că au piciorul așa de subțire și înalt îi asigură o păstrare la temperatură scăzută mai mult timp, frapiera a completat peisajul.

Rose-Rotemberg-Ceptura-Merlot

Am început cu  examinarea sticlei, pe stil vintage, cu aspect nobil artistic, fără multe detalii. am citit cu plăcere ce scria pe ea:
”Oprește-ți limba de la rău și buzele tale să nu grăiască vicleșuguri, Ferește-te de rău și fă bine, caută pacea și o urmează pe ea ”
Fără îndoială expresia ”in vino veritas” este reflectată cu mult stil.

Vinificarea s-a făcut în “alb” după metoda “saignee” fără ca mustul să stea în pieliță. Fermentarea s-a efectuat timp de 6 săptămâni la 11,5 grade, în condiții reductive (fără contact cu oxigenul din aer)

Pot să zic că de la prima degustare, acest vin m-a fermecat. Este un vin cu arome de vechime, de antic, de os de daci, strugurii din care este făcut acest vin sunt Merlot din Jugarus comuna Ceptura.
Mi-a plăcut mult faptul că nu miroase a alcool (etilic), culoarea, nu sunt un fan al culorii ”foaie de ceapă” sau spălăcit, mai ales că nu are strălucire, cum are Basilescu Rosé.

Aromele nu mi s-au părut foarte evidente, dar discreția și delicatețea lor m-a cucerit cu desăvârșire.
Ce mai pot spune despre acest rosé este că ”curge”, este într-adevăr un ”vin de sete”, iar la 13,5% alcool, te va duce ușor pe tărâmuri inițiatice. Ca la orice vin de calitate, chiar am simțit că este un vin inițiatic, un vin de la care înveți de la fiecare sorbitură, pur și simplu un vin discret, fin, elegant, viță nobilă veche.

Ce mi-a mai plăcut la vin în mod deosebit este senzația de prospețime completă, de vioiciune, chiar dacă era foarte rece era cu atât mai bun!

Pot să spun fără să ezit că personalitatea vinului, deși puțin marcată de postgust / postaromă prelungă este memorabilă, un vin pe care l-am găsit adorabil în aceiași măsură de la prima sorbitură la ultimul strop din pahar

Cu un ușor regret am trecut la mult prea popularul Terra Romana, prea cunoscutul și cred că cel mai consumat vin ROZE / vin rose din România, Dealul Mare, evident că și prețul mai mic cu 30-40% are un cuvânt greu de spus, într-un fel este cam aiurea să compari un vin de 60 lei cu unul de 35 lei, sau pe acolo, aproximativ

Rose-Tera-Romana

Terra Romana Rose 2013 este făcut din struguri Merlot și Fetească Neagră, zona viilor este tot comuna Ceptura, acest Sillicon Valley al vinurilor roze :)

Dacă la Rotemberg avem arome de fructe roșii din plin, la Terra Romana avem arome de trandafir, piersică, pepene galben, intrăm în altă ligă a aromelor mult mai simplă, dar tot cu o mare ”curgere” fără aceiași expresivitate puternică.

Rezumând, pe lângă acest ”maraton” de 2 sticle de vin în 5 ore , pot să spun că am dormit foarte bine, fără să ”o iau pe 7 cărări” sau dureri de cap dimineața.

Într-adevăr, sunt vinuri foarte bune dar nu EXCELENTE dar ambele depind foarte mult de mâncăruri, înainte de degustare am mâncat o vită picantă la WOK cu legume, a mers bine, chiar foarte bine, în mod normal ar fi trebuit să servesc la cină un somon sau fructe de mare, caracatiță sau creveți, dar am preferat ceva mai consistent pentru că eram înfometat :)

Locația, Wok Away este premium la prețuri excelente, foarte șic și stilată, zona Floreasca style, joia următoare voi încerca un singur vin, nu mai intru în dispute grele.

Terra Romana este un vin bun, un vin curgător, dar care rămâne în zona vinurilor entry level bune, nu este un ”Rotenberg” care deja este consacrat sau ”Ceptura” care toată lumea știe scorurile încep de la 25 RON sticla, oricum puțini știu că Terra Romana se face cu struguri importați din Republica Moldova, probabil asta îi scade din ”linia” specifică Merlot-ului de Ceptura.

Comments

comments

Noul meu hobby a atras atenția mai multor oameni, astăzi am primit cadou o sticlă de BASILESCU, un ”roze mai bun”.
Din capul locului anunț că nu este un advertorial sau articol plătit, deci părerea mea a fost, este și va rămâne cât se poate de personal subiectivă, nepărtinitoare, este pur și simplu starea mea de spirit.
Să vedem ce aduce nou acest vin în afară de ”excentricul” alc 14.5% vol

BASILESCU-roze-2012-feteasca-neagra

Începem ca de obicei cu evaluarea sticlei:
Formatul sticlei de vin roze, atât de obișnuitul Bordeaux, învelitoarea dopului de un negru mat, de un graphite / șablat negru care dă un aspect select, în partea de sus cu logo-ul BC (crama Basilescu) în relief, extrudat

Culoarea vinului, un ROZE închis spre arămiu, aduce destul de mult a vin roșu, are claritate și sclipire, este un roze închis viu spre roșu, îmi place mult culoarea!
Eticheta față, pe gustul meu, informații minimaliste : BASILESCU / 2012/ ROZE (scris mare)

Pe sticlă nu este prezent nici un timbru sau sigiliu de original, ceea ce îi dă o linie mai elegantă

Pictura de pe eticheta din față este suprarealistă prezintă un nene care cântă la violoncel cu un înger care îl susține, Luna și stelele reprezintă fundalul de bază în background, panorama prezintă ateneul român și calea Victorie (cred, e posibil să fie Magheru), reproducere a picturii Ioanei Ursa: ”Îngeri din micul Paris”, ceea ce mi se pare foarte măgulitor pentru artistă și plasează o notă de originalitate și exclusivitate de bun gust, ce îmi dă un sentiment plăcut după tona de vinuri cu etichete comerciale băută de mine în ultimii 20 de ani

ROZE-vin-Basilescu-14-grade

Eticheta spate prezintă (așa cum ar trebui) detalii tehnice minimale precum soiul strugurilor (Fetească neagră) , lotul (foarte tare asta) și iată că descopăr ce înseamnă
DOC – Denumire de Origine Controlată
CT – Cules Târziu

Momentan nu m-am lămurit ce înseamnă RIV 17/29 A dar sunt sigur că într-o zi voi afla

VIN-ROZE-Basilescu-2012

Deschiderea sticlei
Observ că gâtul sticlei de tip Bordeaux este mai special, parcă o sticlă mai groasă, mai selectă.
Sigiliul / învelitoarea dopului este dintr-un aliaj /aluminiu / cupru / învelit spre exterior cu cauciuc foarte gros și nu prezintă fir de deschidere, dar în capul sticlei are două găurele mici care sunt ideale de înfipt vârful tirbușonului pentru a sfâșia sigiliul.
Pot să spun cu sinceritate că până acum este cel mai select, elegant, luxos și opulent sigiliu de sticlă vin care l-am deschis, s-a sfâșiat plăcut dintr-o bucată, nu mi-am rupt unghiile sau umilit nervii cu migălirea sfâșierii sale! Chiar ceva deosebit
Dopul a ieșit relativ OK, un pic fărâmicios dar sharp, de un tronconic mai pronunțat care face rapidă și plăcută închiderea sticlei

DEGUSTAREA efectivă!

Vin-tare-ROZE-Basilescu-2012

Pentru că nu sunt sommelier sau expert vinuri, îmi permit să degust vinul fără experiență sau pregătiri, este ca de obicei ora 21.00, vinul nu este foarte rece, doar un pic rece și tocmai am mâncat o jumate de pungă de alune cu 2 pahare de santal de cireșe.

Am așteptări mari, este o sticlă într-o prezentare cu stil de calitate, persoana care mi-a dat vinul cadou nu face cadouri ”de doi lei” și nu am dat ”sărci pe goagăl” să văd cât costă în supermarket, de fapt vreau ca la sfârșit să văd asta!

Miros: puternic alcoolizat, se simte feteasca regală, foarte aromat și parfumat, spre amar/acru nimic deranjant.
Postgust / aromă puternică, chiar și la 2 minute de la înghițitură aroma plăcută se simte.
Este un vin aromat, foarte bun, este un vin de colecție care clar merge cu mâncarea dar minune, ar fi păcat să îl strici cu mâncarea, un vin de studiu și relax.

E un vin bun. de calitate cu care se merge la sigur, din seria ”artileria grea” cu care încânți orice om care apreciază vinurile.
Posibil cel mai bun roze degustat de mine până acum în octombrie 2014.

Singura chestie care nu mi-a plăcut a fost ”Conține sulfiți” asupra cărora am auzit că ar fi ceva mai nasol, dar mă voi documenta care e treaba cu ei, apreciez însă sinceritatea!!!

BRAVO !

 

 

Comments

comments

Astă seară la cele 2 buticuri din spatele blocului mai era un singur vin roze care nu l-am testat, anume Schwaben Wein

La prețul de numai 14 RON, mai ”scump” cu 1 RON față de plictisitorul ”Vin roze Busuioaca de Bohotin 0.75l Cotnari”, sunt în poziția de Kamikaze al vinurilor roze din România.
Dacă sommelierii se întrec în degustări de vinuri cât mai scumpe, eu mă ”sacrific” voios să degust roze-urile ieftine din România, chiar zilele următoare voi testa și grasa de Cotnari roze (pentru ultima dată în viața mea).

Schwaben-Wein - RECAȘ-vin-demidulce

De la butic mi-au spus că e un vin bun, de fapt vinurile demidulci sunt preferate de cei mai puțin inițiați, în facultate nu am ”halit” vinurile de Recaș, în special cadarca (mi s-a transmis că nu se mai face de 12 ani), care mi se părea teribil de amară și care intra greu de tot.

Recunosc că denumirea excesiv de ”germană” m-a făcut să cred că este un vin străin, cei de la Recaș proclamă că acest vin este vinul schwabilor (șvabi , minoritate etnică germană) , minoritate destul de glorioasă care a dat multe personalități în istorie:
Kepler
Heidegger
Faust
Einstein
Daimler (Mercedes) chiar și pe Diesel

Cu așa strămoși, capăt mai multă încredere citind că vinul promite să nu fie prea complicat cu nuanțe de fragi, cireșe albe, zmeură și o aciditate medie pentru un vin bine echilibrat.

Deja mă simt la volanul unui BMW seria 3 sau Mercedes C class, cât mai standard dar precis și sobru.

Descrierea sticlei
– Un design clasic, de Bordeaux trebuie să remarc eticheta care arată atât de puțin românește, cu doi R enantiomorfi, R-ul Recaș prelung, scrisul este cu roșu, minimalit, prezentând doar 2 informații simple: Roze și Demidulce, pe eticheta de pe gâtul sticlei este prezent blazonul Recaș sub formă de Cupidon (precizare Recaș – „Cupidon mai rubicond” este Dyonissos http://ro.wikipedia.org/wiki/Dionis ) mai rubicond, nu am înțeles ce reprezintă desenul
Precizare RECAȘ:  Vinurile linistite nu au nevoie de prezenta timbrelor „de siguranta”

Am dat un ”sărci” pe Goagăl și am descoperit că sticla cumpărată de mine nu seamănă deloc cu nici o sticlă de roze Schwaben Wein

schwaben-wein-roze-demidulce

La mine sticla arată cu totul altfel (mai urâtă) , pe spatele ei prezintă niște chestii ”cam ciudate” cum ar fi:
– Pagină de Facebook (WTF?!?!??!)
– Q.R. code – (WTF de 1001 ori!!!)
– Anunță că conține sulfiți (WTF?)
– adresă de e-mail calitatea@recaswine.ro

Deci, avem pe eticheta de pe spate doar ”promisiunea” unei dulceți de frăguțe ce recomandă a fi consumat la desert sau cu salată de fructe și cam atât comparativ cu descrierea de pe net:

”Roze, demidulce, 12% vol. alc
Trandafiriu-coral, cu arome de fragi si cirese albe, imbogatite de vagi nuante de fum si condimente, acest vin surprinde prin integrarea perfecta a senzatiilor dulci, care devin, in ansamblul gustului, doar fundalul unui recital de fructe – cirese, zmeura, fragi, capsuni bine coapte. Bine echilibrat, cu o aciditate care sustine un final placut.”

Vin-ROZE-Recas-Schwaben-Wein

Pe Internet  nu scrie nicăieri ce beau, ori este un produs contrafăcut, ori un produs prea nou care nu a fost promovat deloc!
Prefer să cred că nu beau un fals, dar sticla nu prezintă nici un fel de elemente de siguranță, nici un fel de sigiliu.

Trec la deschiderea sticlei:
– Nu prezintă sigiliu de deschidere facilă, fir metalic de sfâșiere etichetă, eticheta se rupe greu doar în dreptul dopului.

– Foarte surprinzător este că dopul a ieșit ușor, fără efort, are un design frumos nu este fărâmicios, formă tronconică

Vinul are o culoare roze, ușor arămie, dar nu ”foaie de ceapă” care e cam urât, deci o culoare doar OK, nu debordează în arome.
Mirosul este de vin obișnuit, ”de masă” sau cum se zice la ”low budget”

Continui să mă întreb dacă o să beau un vin fals, faptul că pe etichetă declară conținutul de sulfiți mă nedumerește, un vin fals nu ar fi așa de generos cu asemenea informatii.

Trec la degustarea efectivă: Un vin plăcut, care nu are multă personalitate, un vin simplu, echilibrat, am o ușoară impresie că nu ar avea 12% alcool ci doar 11%,are o post aromă de alcool, nu prea simt nici un fel de fructe exotice.

Aș fi vrut să simt ma mult strugure, dar nu este, este parcă un vin făcut cu adăugare de zahăr pentru mai mult alcool, un vin prost, care nu l-aș bea nici ca vin de masă, probabil pe majoritatea prietenilor mei i-ar durea capul de la el,
Precizare RECAȘ: Legea din RO nu permite adaugarea de zahar in vin (decat in conditii exceptionale si nu s-a facut apel la aceasta masura in ultimii 10-12 ani)

Concluzia este că nu se merită să ”te riști” la un asemenea vin nici dacă nu ai bani, este prea low budget și nu curge așa de bine.

Am trimis acest link și fotografiile pe calitatea@recaswine.ro ca să văd dacă este un vin original sau nu, revin zilele următoare cu răspunsul., a treia fotografie cu stila deschisă am greșit-o așa că nu m-am mai obosit să mai o fotografiez.

Probabil cel mai prost vin Roze românesc de pe piață gustat de mine până pe 20 Octombrie 2014 !

UPDATE: Am primit răspunsul de la RECAȘ, vinul este ORIGINAL acum într-o nouă prezentare, au avut amabilitatea să îmi spună că mai au un vin ROZE mai premium Castel Huniade Roze despre care mi-am anunțat intenția să îl achiziționez

Faptul că au confirmat că este un vin original și au răspuns în timp util mi-a întărit încrederea în brand, seriozitatea lor și calitatea produsului!

Comments

comments

Beciul Domnesc este ”o ciupercuță după ploaie” în materie de vinuri, cred că are mai puțin de 10 ani de când este brandul.
Este ora 21.00, masa am servit-o la ora 14:00 pui cu orez la www.WokAway.ro, cel mai bun Wok cu mâncare asiatică din România.

Beciul-Domnesc-sec-rose
Sunt cam pe burta goală dar azi nu mai am chef să mănânc după 2 mese mari
Ce este interesant este că vinul Beciul Domnesc este tot mai prezent pe rafturile magazinelor, de la supermarketuri până la buticuri de cartier.
Acum, dacă tot e celebru brandul acesta, a intrat în zona mea de testare, doar nu mă apuc să testez vinuri scumpe, rare despre care nu interesează pe aproape nimeni despre ele.
Azi, un prieten vechi al meu care are vinotecă/restaurant, m-a întrebat de ce testez vinuri ieftine, așa că i-am răspuns:
”Știu că arta (sau știința) degustării vinului este o ”călătorie” de unde înveți din plin permanent, dar vreau să încep de la cele mai obișnuite cazuri, iar pe măsura experienței, să testez vinuri din ce în ce mai exclusiviste care se merită apreciate de cunoscători”

Mă gândesc acum, cât de mulți oameni nu știu ce beau și se ”plafonează” la 1-2-3 sortimente de vin.
Așadar să trecem la review:

Sticlă achiziționată de la buticul din spatele blocului (la mini-MegaImage-ul din apropiere nu mai sunt roze-uri netestate de mine)
Sticla prezintă clasicul timbru/etichetă hologramă de original, care după mine e pistol cu apă cu unul de la Intel,  mai bine nu îl puneau pentru că mi se pare ușor de falsificat și puțin spectaculos
Eticheta din față este în acord /armonie cu culoarea vinului, este aleasă cu gust dând un aspect vintage. punând în valoare elegant stema Moldovei, eticheta sugerează elgant inrarea într-un beci, domnesc
Fontul cu care este scris Beciul Domnesc aduce un pic prea mult cu scrisul bisericesc, probabil s-a dorit să arate mai istoric
”Vin soi învechit în beciul lui Ștefan cel Mare”

Beciul-Domnesc-vincon-2012

Eticheta spate proclamă:
”Acesta este vinul perfect pentru petreceri, un vin plin de prospețime și savoare, în care complexitatea aromatică dată de notele efervescente de zmeură. căpșuni, flori de liliac și violete, este perfect susținută de aciditate.. Bine răcit l 10-12 grade, este asociat perfect meniului Teriyaki, aperitivelorși gătarelor de somon, dar în efală măsură costițelor de porc sau brânzeturilor Roquefort și Stilton”

Oare ce e în mintea copywriterilor etichetelor acestea? În primul rând apreciez lipsa elogiilor și epitetelor grandioase, totuși pentru un vin de 19 lei să vorbești de:

– meniul Teryaki ( n.r. este o tehnică de preparare a mâncării în care carnea, legumele sau fructele sunt gătite pe grătar sau în cuptor stropite cu sos de soia)
– Brânzeturi Roquefort ( n.r. brânză cu mucegai nobil francez albastru în interior, este o brânză cu 52% grâsime învelită în staniol)
– Brânzeturi Stilton.( n.r. brânză englezească, cu mai multe vinișoare albastre, aceiași ciupercă / mucegai Pénicillium Roqueforti )

cred că e cam prostește și puțin practic, cred că 90% din consumatori habar au ce sunt acestea, ca și mine de exemplu care mă consider o persoană cultă peste medie dar uite că nu știu ce sunt finețurile acelea culinare.

Firul de deschidere a plasticului / sigiliului a ajutat minunat la deschidere (apreciez asta pentru că urăsc să arunc fărâmițe) , dopul 1 mm înfundat în sticlă, cam fărâmicios, a ieșit relativ ok, am apreciat forma tronconică pentru punerea înapoi și brandul imprimat pe dop!

Beciul-Domnesc-Vin-ieftin

Mergem mai departe:

Culoarea e prea spălăcită, un maro decolorat spre rose / roze, cineva să mă lămurească într-o zi care e diferența dintre rose și roze, culoare nu mi se pare reușită.
Miroase a vin sec, dar nu simt acele arome efervescente de zmeură de căpșuni, etc etc, practic e vin și gata, parcă e un vin de masă nimic spectaculos cam prea acru, pentru gustul meu

Aromele persistă, mi s-a făcut foame și aș merge la restaurant după o porție de costițe fripte, sau ceva grătar, trage la mâncare, de fapt vinurile acestea rose merg superb cu mâncarea, iar vinul acesta trage la mâncare și el.

Nu mi se pare un vin prea deștept, e un vin de masă, un vin low budget, nimic spectaculos și parcă e prea alambicat în arome, nici una din arome prea strălucite.

Probabil unul din cele mai acre vinuri rose, pe viitor chiar îmi dă de gândit dacă voi mai încerca vinuri așa de ieftine pe burta goală.

Un vin puțin memorabil, ne-excepțional total, fără prea multă personalitate, cam prea acru, sau eu nu am avut azi chef de review de vinuri rose!

 

 

Culoarea vinului este

Comments

comments

Intru pe http://www.meridianrentacar.ro/ cu intenția de a cere câteva detalii despre niște mașini de închiriat, sun bineînțeles la cel mai mare număr de telefon de contact de pe site – răspunde un alt nene care e nedumerit de ce îl sună telefonul de o grămadă ce vreme

prima_pagina_meridian
Mă uit la contact: http://www.meridianrentacar.ro/contact
SURPRIZĂ!!! Alt număr de telefon!

 

 

numar-gresit

 

Trebuie să fii foarte neprofesionist să pui un număr de telefon greșit

Comments

comments