cum=e-fara-televizor

Fotografia aceasta am făcut-o în 2007 într-un squat din Amsterdam. Era o seară de muzică electronică cu tematică jocurile TV din anii 70-80.
Mai țin minte că în acei ani mă lăudam că nu ascult nici măcar muzică românească.
Cei 3 ani de locuit în Amsterdam mi-au deschis mintea și am realizat că DISCRIMINAM, apoi acceptarea diferențelor / diversității înseamnă și păarticipare.
Acum ascult orice muzică, de la cea clasică, rock punk, retro până la manele.

televizor-inchis

Fotografia este din 2006 Iar acest Televizor l-a cumpărat tata de la RUȘI din piață, în 1991 , firma este BEREZKA :)

Hipsterii care nu își permit un TV au găsit de cuviință să se laude că ”e bine fără TV”.
Cei care se laudă că nu se mai uită la TV le spun că ar putea să îl consulte să vadă la ce se uită cei din jurul lor.
Forma asta de hipsterism autist este doar un teribilism ieftin semidoct vecin cu ”nu ascult manele” și ”nu am prieteni țigani”
Una dintre formele cele mai evidente de înapoiere mentală este discriminarea și elitismul fără fond.

Iată principalele 5 motive pentru care este BINE să ai totuși un televizor în casă, în ordinea importanței:
1. Te uiți la filme downloadate de pe Internet, acum sunt la calitate 1020p, Full HD, 4K, vezi și tu frumos pe un ecran de 1.5 m omenește un film, doar  nu ești nebun să cheltuiești zilnic 100 RON în MALL pentru a vedea 2 filme, cinema la tine acasă. De ce să te uiți la filme ca un sărac pe un monitor de 15 inch de laptop?
Caz propriu: Am văzut cam TOATE filmele bune (peste 2000 filme) ale omenirii la calitate maximă în BLUE RAY, filme care nu mai rulează la cinema, mai ales cele de colecție
2. Poți urmări transmisiile live, sport (tenis, fotbal), concerte, actualitate în direct, mai ales micile emisiuni și interviuri, care nu există pe Internet, să fim serioși, e distracție mare cu prietenii să te uiți LIVE la ceva frumos
3. Play Station, X-Box, un deliciu!
4. Canalele TV sunt acum HD, documentare superbe, seriale superbe, mai ales Nat Geo, Discovery, History, HBO care sunt mai mult decât delicioase
5. România este țara care se uită cel mai mult la TV din Europa și are cea mai slabă rată de penetrare a Internetului în mediul rural. Asta înseamnă că trebuie să CONSULȚI TV-ul să știi și tu la ce se uită cei din jurul tău, ce au în cap, cum sunt manipulați și cum funcționează treaba cu ”manipularea în masă”

Iar acest articol se termină cu actualul TV, 152CM, 3D, Full HD, 4K, Smart TV etc etc

samsung-tv

Un cuvânt circulă din ce în ce mai mult în mediile culte: serendipitate
În companiile de top cuvântul INOVAȚIE este de asemenea pe buzele tuturor de foarte multe ori semidoct sau complet greșit clarificat semantic confundându-se de multe ori (jenant pentru cel care face asta) cu invenția.
În Dicționarul Explicativ al Limbii Române termenul este așa de nou, spectaculos și complex încât definiția sa este lapidară și chiar prea sumară:
SERENDIPITÁTE –  Fenomenul sesizării anumitor aspecte ale descoperirilor științifice întâmplătoare. (preluat din engleză serendipity) 

O definiție mai complexă a serendipității dar oarecum ”obsolete” adică depășită o găsim pe Wikipedia:
Serendipity –  Serendipity means a “fortunate happenstance” or “pleasant surprise”. It was coined by Horace Walpole in 1754. In a letter he wrote to a friend, Walpole explained an unexpected discovery he had made by reference to a Persian fairy tale, The Three Princes of Serendip. The princes, he told his correspondent, were “always making discoveries, by accidents and sagacity, of things which they were not in quest of”.
The notion of serendipity is a common occurrence throughout the history of scientific innovation such as Alexander Fleming’s accidental discovery of penicillin in 1928, the invention of the microwave oven by Percy Spencer in 1945, and the invention of the Post-it note by Spencer Silver in 1968.

Să ne înțelegem: Englezii au fost un imperiu care peste tot pe unde au fost au adus civilizație: forme de guvernare, organizare, școli, drumuri, spitale, administrație economie solidă. Celelalte imperii, Olandezii, doar comerț, spaniolii, jaf și cotropire, francezii jaf, italienii comerț, este absolut normal ca limba engleză să se impună ca limbă științifică și economică.

Se pare că, odată cu slaba pregătire/culturalizare a oamenilor, acest termen este asimilat superficial și de multe ori greșit, spre exemplu ”creativii” din agențiile de publicitate sau hipsterii ratați care visează să dea lovitura cu ”o idee genială” care să vândă e-uri în reclamele comerciale.

Cred că cea mai bună referință despre termenul serendipitate în anii noștri am găsit-o în cartea Inovatorii scrisă de Walter Isaacson.
Ce este drept se cam cerea să fie instituit termenul având în vedere evoluțiile tehnologice/culturale/economice și sociale din ultimul secol, cuvântul PARADIGMĂ  care este la baza revoluțiilor științifice este un termen mai rigid, mai puțin specializat, poate prea general care se leagă filosofic de o întreagă societate.

Poate că până acum Structura revoluțiilor științifice a lui Thomas Kuhn a fost suficientă, această carte fiind scrisă în anii 1950-1960, paradigma fiind locul unde filosofia intersecta armonios știința și schimbările sale rapide. Să nu uităm că secolul trecut au fost descoperite zeci de particule elementare, radiații, energii, legi ale fizicii și chimiei care au schimbat fundamental omenirea.
Descrierea sa era de maniera următoare: ştiinţa obişnuită (lucrările ştiinţifice de rutină), cu paradigma specifică şi cu scopul de a rezolva anumite enigme; urmată de unele anomalii serioase produse de cercetare, care conduc la o criză; şi în final rezolvarea acelei crize prin crearea unei noi paradigme.

serendipitate-thomas-huhn-revolutie-paradigma

Reexaminarea teoriei PARADIGMEI, revoluțiilor științifice a lui Thomas Kunn a dus la concluzia că metoda sa de cercetare este depășită în acest moment în era informației, ciberneticii.

Așadar, Walter Isaacson aduce un nou mod de a aborda fenomenul marilor descoperiri științifice moderne, un fel de a cunoaște amănunțit dar nu exhaustiv al acestora, felul în care au loc acestea după criterii mai mult pragmatice, mecanice, sociologice, culturale și organizatorice.

1

2

3 4

Suntem în punctul în care orice descoperire științifică are impact rapid și de mare efect asupra societății noastre, aici putem exemplifica cultura internetului mobil, comportamentul uman, chiar si dinamica socială cum ar fi cazul din ce în ce mai frecvent al căsătoriilor între oamenii care se cunosc online prin intermediul rețelelor de socializare online.

Walter Isaacson nu este un ”neica nimeni”, el este revoluționar prin modul exigent și bine documentat în care pune în scenă viețile oamenilor, este un adevărat mix de istorie, literatură, tehnologie a cărei rigoare tinde către antropologie, un fel de Claude Lévi-Strauss al zilelor noastre.

Cele mai importante cărți ale lui Walter Isaacson: Steve Jobs și Inovatorii sunt la fel de revoluționare pentru anii noștri precum Șocul Viitorului și Al Treilea val al lui Alvin Tofler în anii 1970-1980 asupra societății umane.

Personal definesc serendipitatea ca un cumul de factori de maximă finețe, perfect corelată cu: teoria designului inteligent, revelație, sociologie, psihologie abisală.
Designul Inteligent presupune existența unei forțe / inteligențe supreme similare ”The Force” din Star Wars decât lui ”Doamne doamne” de la biserică
Revelație: Relația superioară a conștiinței cu Universul
Sociologie: Dinamica societății, unele țări, perioade, clase sociale le sunt facilitate accesul mai facil la serendipitate
Psihologie abisală: Karl Gustav JungÎn lumea arhetipurilor ar trebui să fie suficientă
Serendipitatea este accesibilă/posibilă numai dacă aceste 5 ingrediente se află în cantități mari, aceasta nu este accesibilă oricărui muritor de rând sau tocilar notoriu.
Serendipitatea este momentul de geniu amestecat cu oboseala extremă datorată cercetării unui domeniu / specializări amestecată cu un QUANTUM MOMENT psihologic, după o perioadă de studiu intens.
Un om obișnuit are 70,000 gânduri pe zi.
Din punct de vedere fizic gândul se manifestă sub forma de unde energetice, de vibrații, omul putând emite forme gând de diferite intensități, dar cele mai folosite sunt:
*** SERENDIPITATEA – unde alfa, cu 8 – 12 cicluri pe secunda, pe care omul le emite în stare de reverie sau relaxare (ochi închiși, meditație);
– unde beta, cu 13 – 22 cicluri pe secunda, pe care le emite în activitatea intensă (stress, proiecte, stare de necesitate);
– unde delta, cu 1 – 3 cicluri pe secundă, pe care le întâlnim pe tot timpul somnului adânc.

Serendipitatea generează SERENITATEA ( Serenitate – calm, pace, armonie, fără trăiri emoționale, claritate, clarviziune, detașare, relaxare ) descoperirii, curios este faptul că aceasta nu are loc PLANIFICAT ci mai ales în timpul activităților DIN AFARA cercetării științifice, cum ar fi simple conversații cu persoane obișnuite sau activități obișnuite, cum ar fi aceste exemple:

– Arhimede (atunci când a strigat:”EVRIKA”) , când a intrat în vana cu apă și-a dat seama că forța cu care este împins un obiect de către apă în sens invers gravitațional este egală cu greutatea volumului de apă dezlocuit de obiectul scufundat în apă.
– Akroyd Stuart, care a descoperit motorul cu injecție (pulverizarea carburantului cu un amestec de aer pentru o putere mai mare și un consum mai redus) de la fiul său de 4-5 ani care i-a spus că zahărul se topește mai repede în ceai dacă amesteci cu lingurița cât e cald.
Isaac Newton – a avut momentul de serendipitate în care și-a dat seama de Legea Atracției Universale  în momentul în care i-a căzut un măr în cap în timp ce era în reverie sub un copac

Momentul serendipității este strâns corelat cu REVELAȚIA și credința, este specific persoanelor fericite/pozitive/open minded și nu persoanelor care se îndoapă cu NLP sau stil de viață tip NLP (sală, cercuri de pregătire, prea multe școli și calificări, etc) .