Noul logo – Dagonul dacic
Noul slogan – Awake

Iata aici 3 walpapere pentru amatorii de grafica publicitara

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=l5BXvJhwX6g]

Sigla Bitdefender simplificata (cea de culoare rosie) arata foarte bine si pe negru, mi se pare reusita, in rest, restul parca sunt pimp my ride ­čÖé

Capitalismul ne aduce un rebrand de la dragonul dacic care era mult mai NATURAL la unul mai stil faruri de masina care seamana cu Ferar

Daca va uitati atent.. la mijloc se afla un far de masina bagat in tunelul aerodinamic cu fum.. not gay enough!

Mai jos iata cum arata mai aproape de original dragonul dacic, necomercial.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=rbbDL2BWp6k]

Poate cel mai straniu, ermetic si neobisnuit stindard din antichitate al unei armate a fost dragonul dacic, acesta era nu doar un simbol ci o veritabila arma psihotronica ce colecta energia armatei si o transmitea la distante de zeci de kilometri demoland moralul si starea de spirit armatelor invadatoare.

Dragonul dacic porneaza de la lup, volk, care este animalul totem, lupul care mereu este personajul pozitiv in basmele romanesti.. lupul alb… (lupul solomonarului / hultanului / lupul magic zburator / lupul cu ochi rosii.. daemonul.. si aici pot sa vorbesc ore intregi despre acest lup)

A doua parte este APA, dacii se rugau la apa, de la ei provine apa magica, apa vie, apa moarta, tot prin intermediul apei se aduceau rugi multumiri, aici pot fi gasite vaste analogii cu teoria “chi” a lui Masaru Emoto, dacii se rugau la apa inainte sa o consume, am scris cel putin 5 posturi foarte interesante dar numai introductive despre misterele apei pe acest blog.

De asemenea un ritual foarte interesant era ca inainte de orice batalie dacii beau apa din Dunare iar la sfarsitul bataliei isi spalau armele in mare.

Dincolo de asta Dacia vine de la D`aksha / D`aqua care inseamna tara apei.. minunile apei sunt milioane incepand de la cel mai sigur mediu de conservare a informatiei pana la fenomenele fizice si chimice..

Revenind.. dragonul dacic este trecerea de la Lup la Apa.. adica mai intai lup apoi sarpe apoi coada de peste… este un sincretism foarte evoluat..

Poate totusi cel mai secret, ermetic si despre care nu o sa vorbesc mult este taina nemuririi care au descoperito dacii, trecerea se facea prin unirea cu lupul si transformarea in LYCAN, care era un stadiu intermediar intre om si zeu…

Daca Dacii consumau numai VIN ROSU si nu vin alb, acesta este un lichid esential care este primul pas spre lycani, “in vino veritas” fructele de culoare rosie au continutul cel mai mare in aur.. cu cat alimentele contin mai mult aur cu atat omul care le consuma devine mai mistic.. persoanele inteligente au o inclinatie nativa catre fructele rosii..

Dupa vin.. urmeaza sangele, sangele conserva informatii foarte bine.. dar nu perfect ca apa.. dupa apoa.. sangele este al doilea lichid care conserva cel mai bine informatiile.. iar dupa sange.. pe locul 3 este vinul rosu..

… in vino.. veritas..

Punctul de maxima intensitate / epicentrul de eficienta al aceastei arme erau muntii Bucegi / Sfinxul, in acel punct toata energia Daciei era adunata.
Stindardul na┼úional al dacilor era format dintr-un dragon ridicat ├«n v├órful unei suli┼úe. El este figurat pe numeroase metope ale Columnei Traiane iar romanii ├«n┼či┼či i-a dat denumirea de draco. Acest dragon era format prin ├«ngem─ânarea a dou─â animale: capul de lup ┼či trupul de ┼čarpe, ambele av├ónd o simbolistic─â foarte bogat─â ┼či plin─â de surprize. Stindardul dac este ├«n sine un simbol ini┼úiatic ascunz├ónd ├«n sine at├ót imaginea Principiului c├ót ┼či imaginea Centrului Spiritual al lumii. Sub semnul lupuluiÔÇŽ Dragonul cu cap de lup ┼či corp de ┼čarpe sintetizeaz─â ├«n sine ├«nsu┼či ├«ntregul simbolism zamolxian ├«ntruc├ót at├ót lupul c├ót ┼či ┼čarpele sunt simboluri ale Principiului-Zamolxe care manifest├óndu-se ├«n cadru ciclului se ÔÇ×descompuneÔÇŁ ├«n energiile creatoare, masculin ┼či feminin, zeul ┼či zei┼úa, Apollo ┼či Artemis, desemna┼úi prin ┼čerpii Caduceului Hermetic ce tind s─â se reuneasc─â ├«n v├órful s─âu ├«n ceea ce filozofii medievali numeau Aor sau realizarea deplin─â a Marii Opere Alchimice.

Din legendele antichit─â┼úii afl─âm c─â Apollo/ Zamolxe se mai numea ┼či Lykos ceea ce se traduce prin lup iar, printr-o asimilare fonetic─â deloc ├«nt├ómpl─âtoare Lykos devine Lyke ceea ce ├«n greac─â ├«nseamn─â lumin─â. Nu ├«nt├ómpl─âtor insula sf├ónt─â a lui Apollo de numea Leuke (Alb─â , Luminoas─â) echivalent─â fiind cu Avalonul celtic ┼či cu insula ferici┼úilor din mitologia greac─â. Prin urmare, Apollo/Zamolxe este Marele Lup Luminos. ├Än plan material el este Soarele, Cerul cel care d─â lumina at├ót de necesar─â vie┼úii; Interesant este faptul c─â lumina alb─â cuprinde ├«n sine cele ┼čapte culori ale spectrului vizibil, dup─â cum Principiul cuprinde ├«n sine toate formale manifest─ârii!

├Än plan spiritual el este ÔÇ×luminaÔÇŁ ini┼úierii dob├óndit─â prin cunoa┼čterea adev─ârurilor transcedentale! Pe de alt─â parte, numele Daoi sub care erau cunoscu┼úi dacii ├«n antichitate devine ├«n dialectul traco-frigian daos, care ├«n t─âlm─âcire ├«nseamn─â lup. Prin urmare, dacii se identific─â cu lupul, animal totemic desemn├óndu-l pe Marele Zamolxe/Apollo. Mai mult , printr-o alt─â asimilare lingvistic─â, at├ót Daos, c├ót ┼či daoi, se reduc la epitetul dioi, nume ce-l d─âdeau grecii, pelasgilor, locuitorii din nordul Dun─ârii de Jos, din Dacia str─âveche, pe care ├«i considerau ÔÇ× cei mai vechi oameni de pe p─âm├óntÔÇŁ deci oameni primordiali!

Prin urmare, concluzia care se impune de la sine, urm├ónd datele expuse este c─â Dacii se considerau Fii Marelui Lup Luminos ÔÇô Zamolxe/Apollo. Peste tot pe ├«ntinsul lumii unde s-au a┼čezat pelasgii (dacii preistorici) ace┼čtia au p─âstrat amintirea lupului. ├Än Asia Mic─â, bun─âoar─â, una dintre Iradierile Centrului Suprem din Hiperboreea dacic─â, afl─âm toponime precum: Lycia, Lykaonia, Cilycia. ├Äntr-o alt─â parte a lumii, ├«n nordul ├«ndep─ârtat de aceast─â dat─â, Odin , zeul spiritualit─â┼úii germanice, era mereu ├«nso┼úit de doi lupi. ├Äntemeierea Romei se afl─â ┼či ea sub semnul lupului ceea ce ne arat─â c─â, ├«nceputurile sale, cel pu┼úin epoca regal─â, se afl─â ├«n leg─âtur─â cu Centrul Spiritual din Carpa┼úi! Dac─â avem ├«n vedere considera┼úiile de mai sus, Centrul Spiritual al Lumii este Hiperboreea, ┼úara lui Zamolxe/Apollo Lykos, Dacia str─âveche care prin aceasta se legitimeaz─â drept ÔÇ×┼úara LupuluiÔÇŁ! Aceasta cu at├ót mai mult cu c├ót Ovidius, poetul roman exilat la Tomis, ne spune c─â a fost silit s─â tr─âiasc─â sub ÔÇ×axa lui LykaonÔÇŁ. Aceast─â ax─â a lui Lykaon nu este alta dec├ót Axis Mundi, Columna Cerului de-a lungul c─âreia Zamolxe/ Apollo (Lykos) trimitea Lumina Cunoa┼čterii(Lyke) pe p─âm├ónt! Aceast─â Column─â a Cerului, Pomul Vie┼úii pe care urc─â ┼×arpele (Ini┼úiatorul) devine astfel Coloana Luminoas─â peste care coboar─â literalmente lumina din cer ┼či, ├«n acela┼či timp, Coloana Marelui Lup Luminos (Alb) ÔÇô Zamolxe/Apollo! ÔÇŽ┼či al ┼×arpeluiÔÇŽ ┼×arpele este azi un animal foarte blamat, imagine arhetipal─â a r─âului, identificat ├«n Biblie cu Satan. Ca fapt divers este de observat c─â toate simbolurile pelasgo-dacilor, ┼či mai ales cele care-l reprezentau pe Zamolxe, au fost ÔÇ×satanizateÔÇŁ! S─â fie oare doar o coinciden┼ú─â? Sau cineva se ÔÇ×chinuieÔÇŁ, cu tot dinadinsul, s─â oculteze tradi┼úia primordial─â pelago-hiperboreean─â? Nu r─âspundem acum la aceast─â ├«ntrebare de┼či at├ót Biblia c├ót ┼či alte texte sacre vorbesc despre un r─âzboi ├«n cer. Nu este nici locul, nici momentul s─â detail─âm aici acest subiect. ┼×arpele, reprezenta pentru pelasgo-daci Principul Creator, pe Zamolxe ca zeu creator al omului ┼či al lumii, care diviz├óndu-se ├«n for┼úele ce-l compun da na┼čtere Dublului Zamolxe, reprezentat hermetic prin cei doi ┼čerpi ├«ntrep─âtrun┼či ai Caduceului lui Hermes.

Ca Principiu Unic, dar cu acela┼či sens ca al Caduceului, Zamolxe este reprezentat prin toiagul lui Aesculap, patronul greco-roman al medicinii ┼či vindec─ârii. Iat─â deci cum toiagul lui Aesculap devine el ├«nsu┼či o emblem─â a Axului Lumii pe care ┼čarpele urc─â. Numai c─â urcarea presupune ┼či cobor├órea ceea ce confirm─â leg─âtura Cer ÔÇô P─âm├ónt, Principiu ÔÇô Om, manifestarea Divinit─â┼úii Unice ├«n Crea┼úia multipl─â de-a lungul Axei Lumii, a St├ólpului Cerului, a axei lui Lykos de care aminte┼čte Ovidiu. Iat─â cum Zamolxe/ Apollo identificat cu Marele Lup Alb (Luminos) devine ┼čarpele ini┼úiator. Aceasta cu at├ót mai mult cu c├ót insula sf├ónt─â a lui Apollo, Leuke (Alb─â, Str─âlucitoare), plasat─â ├«n Marea Neagr─â de c─âtre to┼úi autorii antici care o men┼úioneaz─â, se mai nume┼čte ┼či Insula ┼×erpilor! ┼×arpele dacilor, l─âs├ónd la o parte capul de lup, are o caracteristic─â ciudat─â: zboar─â purtat ├«n v├órful unei suli┼úe. Aceasta ne demonstreaz─â c─â este vorba de un personaj celest ┼či ├«l identific─â cu ┼×arpele cu pene (Quetzalcoatl) al aztecilor, cu rol de ini┼úiator ┼či creator, venit (culmea!) dinspre r─âs─ârit! Iar ├«n R─âs─âritul Americii este Europa iar ├«n Europa era Dacia! Mai mult imaginea s-a umanizat─â era cea a unui om din rasa alb─â! ┼×arpele a fost identificat ┼či cu leb─âda, care ├«n zbor seam─ân─â uimitor de bine cu un ┼čarpe. Or, leb─âda era adorat─â ├«n Dacia ├«nc─â din paleolitic, fiind emblema lui Apollo Hiperboreul/Zamolxe. Legendele grece┼čti ne spun c─â Apollo pleca din Hiperboreea spre Grecia ├«ntr-un car tras de lebede. Ori leb─âda apare ┼či pe paftaua lui Negru Vod─â, flancat─â fiind de doua turnuri ┼či reprezent├ónd astfel ├Äntreitul St├ólp al Cerului de pe muntele sacru al dacilor ÔÇô Kogaion. ├Äntruc├ót epitetul Lykos ce-l desemneaz─â pe Apollo/Zamolxe ca Marele Lup Alb ├«l leag─â nemijlocit de lumina spiritual─â prin transformarea lui Lykos ├«n Lyke (lumin─â). Prin urmare ┼či ├«n consecin┼ú─â ┼×arpele este Ini┼úiatorul suprem, Cel ce d─â Lumina Cunoa┼čterii de dincolo de lume, de aparen┼úe. ┼×i cam peste tot pe unde apare ┼čarpele el are rol de ini┼úiator. De fapt e frontispiciul templului apolinic din Delfi scria: ÔÇ×Cunoa┼čte-te pe tine ├«nsu┼úiÔÇŁ un ├«ndemn tipic ini┼úierii. Pe de alt─â parte, grecii denatur├ónd adev─âratul sens al tradi┼úiei mo┼čtenite de la pelasgi ┼či hiperboreeni au spus c─â Apollo a omor├ót cu s─âge┼úile sale pe ┼čarpele Python. Numai c─â cea mai cea mai mare profetes─â apolinic─â a antichit─â┼úii se numea chiar Pythia (a se observa asem─ânarea fonetic─â dintre Python ┼či Pythia). Prin urmare greci au r─âsturnat valorile: Apollo/Zamolxe nu a omor├ót ┼×arpele ci s-a identificat cu el. Aceasta pentru c─â Ini┼úiatorul suprem, de┼úin─âtor al ├«n┼úelepciunii transcedentale, pe care o con┼úine ├«n sine este ├«n toate tradi┼úiile izvor├óte din spiritualitatea primordial─â hiperboreean─â reprezentat sub form─â de ┼čarpe. C─â tot veni vorba de r─âsturn─âri ale valorilor. ├Än cre┼čtinismul actual ┼čarpele ├«l desemneaz─â pe Satan, principiul primordial al r─âului. S─â fie oare acesta sensul s─âu adev─ârat? Nu credem. Povestea p─âcatului primordial este una simbolic─â ┼či mai ales r─âst─âlm─âcit─â. Povestea ne spune c─â dup─â ce Dumnezeu (Yahwe) l-a creat pe om la pus ├«n gr─âdina Edenului ca s-o lucreze d├óndu-i porunc─â s─â nu m─ân├ónce din ÔÇ×pomul Cunoa┼čterii binelui ┼či r─âului. Apare ┼×arpele ┼či o ÔÇ×ispite┼čteÔÇŁ pe Eva s─â mu┼čte din ÔÇ×fructul opritÔÇŁ ┼či aceasta mu┼čc├ónd ├«l ademene┼čte ┼či pe Adam. ÔÇ×Si li s-au deschis ochii ┼či au v─âzut c─â erau goiÔÇŁ. Dumnezeu se manie pentru neascultarea celor doi ┼či-i alung─â din Eden. Acum ─â ├«ntreb eu pe dumneavoastr─â ce fel de tat─â este acela care nu le asigur─â fiilor s─âi un minim de cuno┼čtin┼úe ca de exemplu s─â discern─â ├«ntre bine ┼či r─âu? Ochii ├«nchi┼či ai lui Adam ┼či ai Evei reprezint─â tocmai ignoran┼úa. ┼×arpele apare aici ca un ├Änitiator ca un personaj luminos contrast├ónd cu obscuritatea lui Yahwe. Yahwe spune : dac─â o s─â m├ónca┼úi o s─â muri┼úi! ┼×arpele apare ca Marele Ini┼úiator Celest ├«n acest─â poveste deoarece ofer─â prin mu┼čcarea din ÔÇ×fructul opritÔÇŁ nu moartea oferit─â de Yahwe ci a doua na┼čtere, regenerarea spiritual─â care e tot una cu ini┼úierea. Mai mult, iconografia ÔÇ×C─âderii omului ├«n p─âcatÔÇŁ ne demonstreaz─â c─â respectivul ┼×arpe era unul celest deoarece el coboar─â din frunzi┼čul arborelui. Pomul este Axa Lumii, ┼×arpele are un caracter luminos, el este Zamolxe/Apollo, Ini┼úiatorul Suprem, fructul oprit, m─ârul din gr─âdina Hesperidelor este ini┼úierea, prin care se dob├ónde┼čte nemurirea, ├«n care credeau din cele mai vechi tmpuri dacii iar YahweÔÇŽ este un mic zeu egoist ┼či m├ónios. Cu at├ót mai mult cu c├ót Iisus, marele ini┼úiat din Dacia ┼či Fiu al lui Zamolxe (v. mai multe ├«n articolul intitulat Iisus, Marele ini┼úiat din Dacia) este reprezentat ├«n heraldica hermetismului medieval ca un ┼čarpe cu cap de leu ├«ncoronat (deci tot un dragon), imagine cunoscut─â sub numele de Regele Lumii. Pe de alt─â parte, Iisus ├«nsu┼či ├«ndeamn─â : ÔÇ×Fi┼úi ├«n┼úelep┼úi ca ┼čerpiiÔÇŁ! Ca ┼či Satan? M─â ├«ndoiesc! Mai degrab─â ca ┼či Zamolxe ┼×arpele Zbur─âtor, Principiul Ini┼úiator din care vin toate lucrurile ┼či ├«n care se resorb toate. Zamolxe ├«n ipostaza sa de ┼×arpe ini┼úiator a fost reprezentat de daci prin ┼×arpele Glykon, descoperit ├«n tezaurul de statui de la Tomis, al c─ârui corp ├«ncol─âcit desemneaz─â semnul matematic ┼či metafizic al infinitului, un opt r─âsturnat! Concluzii Conform tradi┼úiei, p─âstrate p├ón─â la noi, Polul P─âm├óntesc este o reflectare a Polului Celest fiind unul ┼či acela┼či cu Centrul Lumii pentru c─â Centrul Lumii este locul unde se manifest─â direct activitatea Principiului, ac┼úiune care se exercit─â de-a lungul Axei Lumii, a Columnei Cerului. Dragonul dacic ├«ngem─ân├ónd lupul ┼či ┼čarpele aflat ├«n v├órful unei suli┼úe care reprezint─â chiar Axa Lumii este chiar imaginea acestui adev─âr. ├Än plan terestru acest adev─âr se manifest─â prin dragonul desenat de lan┼úul muntos carato-balcanic expresie a unit─â┼úii primordiale ├«nse┼či acesta fiind spa┼úiul ├«n care a emers cultura ┼či civiliza┼úia pelago-hiperboreean─â.

Pe de alt─â parte, dar cu acela┼či sens, dragonul cu cap de lup nu este doar ┼×arpele Zbur─âtor, emblem─â a Principiului Creator Zamolxe ci ┼či capul ├«n┼úelepciunii divine ├«n ordinea lucrurilor vizibile. Prin urmare, stindardul dacic ├«ngem─âneaz─â dou─â aspecte ale lui Zamolxe Apollo: unul vizibil lupul ┼či altul ini┼úiatic, invizibil ┼×arpele. ┼×i ├«n acest ultim sens al simbolismului degajat de dragonul dacic gura de lup devine o ÔÇ×gur─â de raiÔÇŁ iar prin revelarea Adev─ârului de dincolo de aparen┼úe ob┼úinut prin ini┼úiere el este echivalent cu o ÔÇ×gura de aurÔÇŁ.
In raboaie vantul care patrundea in gura lupului (totem din varful catargului) urla. urletul sau era asa de dramatic si patrunzator incat armatele romane erau patrunse de groaza si fugeau. este asadar o arma psihotronica de mare putere care uneori pornea cutremure sau aduna nori starnea vanturi si cutremure foarte puternice.

Burebista a poruncit ca viile sa fie starpite, vinul rosu a disparut.. atunci.. dacii si-au pierdut credsinta..

in vino.. veritas… si adevarul doar inima il stie!┬á

Dragonieni, draconari ┼či Dr─âculea
┼×arpele Glykon de la Tomis, unicul ├«n lume
Valentin Thrcaar este un personaj binecunoscut ├«n cercurile celor preocupa┼úi de mistere. A ap─ârut la toate emisiunile de profil, a fost invitatul celor mai cunoscu┼úi comentatori ai fenomenului UFO. Asta pentru c─â aduce ├«n discu┼úie o teorie care nu s-a prea vehiculat prin cercurile de profil. Se bazeaz─â pe cercet─âri proprii ┼či pe ceea ce sus┼úine c─â i-au dezv─âluit ini┼úia┼úii. Teoria lui e simpl─â ┼či combate darwinismul ┼či teologia: extratere┼čtrii sunt cei care au format Terra ┼či au populat-o cu proprii semeni, astfel c─â noi suntem urma┼čii acelei specii. De la ei ne-au r─âmas nu doar simboluri, ci dovezi concrete care amintesc de civiliza┼úia din Constela┼úia Dragonului.

Glycon

Rom├ónia joac─â un rol aparte ├«n aceast─â altfel de istorie. Fiindc─â arcul carpatic avea at├ót de mult aur, extratere┼čtrii, mai precis, dragonienii (originari din Constela┼úia Dragonului), ┼či-au f─âcut sediu aici, au extras metalul pre┼úios care le era at├ót de necesar ┼či ne-au l─âsat mo┼čtenire o sumedenie de indicii ca s─â ├«n┼úelegem cine suntem. Cum ar fi tunelurile care str─âbat mun┼úii ┼či pe care ├«nc─â nu le-am desecretizat. Valentin, ├«ns─â, a dat peste mai multe intr─âri secrete ┼či, de┼či a b─âtut la u┼čile autorit─â┼úilor ┼či istoricilor, nimeni nu a aprobat ├«nceperea s─âp─âturilor. Se lupt─â s─â conving─â ┼čefii de institu┼úii c─â descoperirea unor ├«nc─âperi subterane mai vechi dec├ót ├«nceputurile omenirii ar fi de folos adev─ârului istoric ┼či comunit─â┼úii locale, atr─âg├ónd turi┼čti din toat─â lumea. Chiar ┼či cu dovezile ├«n m├ón─â, uneori la propriu, aduc├ónd cu el pietre cu forme ciudate descoperite ├«n zona R├ó┼čnov-Bran, Valentin se alege doar cu promisiuni. ÔÇ×Se pare c─â secretele dragonienilor sunt bine p─âstrate ┼či exist─â interese ca ele s─â r─âm├ón─â doar ├«n interiorul anumitor cercuriÔÇŁ, crede el. Teoria lui Valentin este centrat─â pe semnul dragonului, despre care sus┼úine c─â este nu doar o creatur─â mitologic─â, ci chiar o civiliza┼úie cu care avem mai multe leg─âturi dec├ót am putea crede.

columna-lui-traian

├Än Rom├ónia, ├«i numim balauri, ├«n China ┼či Japonia li se spune dragoni, iar la civiliza┼úiile amerindiene s├«nt ┼čerpi cu pene. De fapt, aproape c─â nu exist─â istorie veche care s─â nu men┼úioneze dragonii ca entit─â┼úi misterioase care s-au implicat ├«n evolu┼úia omenirii sau chiar au creat-o. Valentin sus┼úine c─â dragonii s├«nt fiin┼úe superioare, iar noi suntem urma┼čii lor. Iat─â de ce:

1.Cu multe milioane de ani ├«n urm─â, dragonienii au plecat din cea de-a ┼čaptea constela┼úie, cea ca Dragonului, c─âtre sistemul solar, pe care l-au creat ÔÇ×dup─â chipul ┼či asem─ânarea lorÔÇŁ, adic─â ├«n form─â de dragon. Astfel, spune Valentin, dac─â privim Calea Lactee, vom observa c─â seam─ân─â cu un ┼čarpe ├«ncol─âcit. ÔÇ×Vasile Lovinescu dezv─âluie un fapt cunoscut cu secole ┼či milenii ├«n urm─â, c─â lan┼úul muntos al Carpa┼úilor are o form─â absolut asem─ân─âtoare cu Constela┼úia DragonuluiÔÇŁ, aminte┼čte el.
Capul de dragon din Oceanul Atlantic
Carpaţii, structură artificială în formă de dragon
2.Terra a fost, ├«naintea migra┼úiei continentelor, o suprafa┼ú─â ├«n form─â de dragon, lucru u┼čor de observat dac─â alipim din nou continentele. Capul dragonului, inclusiv din┼úii acestuia, se afl─â ├«n sudul Americii de Sud, forma fiind vizibil─â din satelit.
3.Lan┼úurile muntoase sunt ┼či ele forma┼úiuni ÔÇ×desenateÔÇŁ ├«n form─â de ┼čarpe. De pild─â, Carpa┼úii no┼čtri. Privi┼úi din spa┼úiu, arat─â ca un dragon cu aripi. 17 locuri importante sunt pres─ârate de-a lungul acestor mun┼úi, tot at├ótea c├óte stele sunt ├«n Constela┼úia Dragonului. Cele mai multe se afl─â pe teritoriul Rom├óniei. Sfinx-ul ┼či Babele sunt pozi┼úionate chiar ├«n inima dragonului ┼či sunt amplasate pe structuri artificiale de piatr─â care, privite de pe orbit─â, seam─ân─â cu un dragon. Mun┼úii Bucegi au form─â de cap de dragon.
4.Nilul ┼či Dun─ârea au forma cobrei imperiale, animal sacru la vechii locuitori ai Egiptului ┼či Traciei. De-a lungul acestor fluvii sunt dispuse 17 mari ora┼če corespondente celor 17 mari stele din Constela┼úia Dragonului.
Obiect folosit în cultul Sabazius
5. C─â rom├ónii ┼či str─âmo┼čii lor i-au ├«nt├ólnit pe dragonieni nu ├«ncape nicio ├«ndoial─â, at├óta vreme c├ót ├«n memoria colectiv─â au r─âmas basme, mituri ┼či povestiri cu ┼čerpi ┼či balauri. Chiar mitul Sbur─âtorului este tot o reflexie a dragonului. ┼×arpele din credin┼úa popular─â poate ucide nu doar cu veninul, ci ┼či cu privirea, ceea ce ├«nseamn─â c─â e mai mult dec├ót un animal.

6. Geto-Dacii considerau c─â ┼čarpele este spiritul str─âmo┼čilor ┼či simbolul nemuririi lui Zamolxe. Zeul trac Sabazius era un ┼čarpe care simboliza ├«n┼úelepciunea ┼či care avea obiceiul s─â coboare ├«n ad├óncurile p─âm├óntului, ├«ntocmai ca Zamolxe. Mama lui Alexandru Macedon, o femeie despre care se ┼čtie c─â era trac─â, l-a conceput pe marele conduc─âtor cu un zeu-┼čarpe.
7. Multe br─â┼ú─âri de bronz dacice se termin─â la ambele extremit─â┼úi cu c├óte un cap de ┼čarpe. G─âsim la muzeul din Constan┼úa o statuie ciudat─â de dragon cu cap de om, atribuit─â ┼čarpelui Glykon, cult r─âsp├óndit ├«n secolul II ├«n Imperiul Roman.
├Äns─â nu s-a g─âsit nicio alt─â statuie de acest tip, semn c─â ┼čarpele era venerat la Tomis mai mult dec├ót ├«n alte p─âr┼úi. Dar de unde p├ón─â unde cultul ┼čarpelui pe aceste meleaguri? Se spune despre acest zeu c─â ar fi fost importat din Asia, dar ├«n realitate, nu se ┼čtie de unde a ap─ârut ┼či de ce doar la noi s-a materializat ├«ntr-o statuie. Mai mult, figura ┼či pe monedele emise la Tomis, iar ├«n zilele noastre, am avut bancnota de 10.000 de lei cu acest simbol.
Columna lui Traian
8. Cercet─âtorul Mihai Coman arat─â c─â stindardul dacic ÔÇ×ar fi derivat din acel draco (ie-┼čarpe)ÔÇŁ. Valentin completeaz─â: ÔÇ×Steagul tracilor era un dragon ├«n v├órful unei ┼úepu┼če, ┼či nu un dragon cu cap de lup, cum se crede ├«n mod uzualÔÇŁ. Draconarii, purt─âtorii steagului-dragon al dacilor, steag denumit Draco, formau o cast─â aparte a r─âzboinicilor. Draco este imortalizat pe Columna lui Traian, ├«mp─ârat care a b─âtut ┼či o moned─â pe care e configurat un dragon.
Moneda lui Traian
9. Deseori ne amuz─âm spun├ónd draci ├«n loc de traci, dar asem─ânarea fonetic─â nu e ├«nt├ómpl─âtoare. Valentin sus┼úine c─â termenul ÔÇ×tracÔÇŁ provine din ÔÇ×dragonÔÇŁ (draco-drac ├«n limba latin─â), iar ÔÇ×baalkanÔÇŁ (zona geografic─â ocupat─â de traci), ├«n limbile vechi are sensul de ÔÇ×dragonÔÇŁ. ÔÇ×Este cunoscut de asemenea faptul c─â o parte din teritoriul Rom├óniei de ast─âzi se numea ÔÇ×Baal-HakiaÔÇŁ (Valahia – ┼óara Balaurului), denumirea ÔÇ×DaciaÔÇŁ deriv├ónd de la ÔÇ×HakiaÔÇŁ.
Blazonul Ordinului Dragonului (st├ónga) ┼či al lui Vlad ┼óepe┼č
Castelul Bran (Balaurului)
10. Cultul balaurului s-a perpetuat de-a lungul ├«ntregii istorii a rom├ónilor, ├«ns─â Vlad ┼óepe┼č chiar ┼či-a afi┼čat originea dragonian─â. Porecla pe care a acceptat-o, Dracul, are mai pu┼úin─â leg─âtur─â cu diavolul ┼či mai mult─â cu civiliza┼úia dragonienilor, deoarece ├«nseamn─â Fiul Dragonului, nicidecum al Satanei. El ├«nsu┼či membru al Ordinului Dragonului, era originar din Dr─âcule┼čti, iar blazonul familiei sale avea imaginea unui dragon pe ea, diferit de cel al ordinului. Acela┼či dragon ├«l mai putem vedea ├«n ┼×chei ┼či ├«n zilele noastre, pe inele por┼úilor. ├Äntr-o stamp─â a vremii, Castelul Bran e denumit al Balaurului, iar un alt castel care apare ├«n hart─â e ast─âzi disp─ârut cu des─âv├ór┼čire.

vlad blazoane
Se pare că Ordinul Dragonului a luptat dintotdeauna împotriva nedreptăţii, inclusiv a abuzurilor Bisericii. Astfel că, nu e de mirare că domnitorul român a ajuns un monstru, iar Bram Stoker i-a pecetluit definitiv soarta, transformându-l în vampir. România continuă să fie folosită în literatură ca tărâm al dragonilor. De exemplu, personajul Harry Potter vine în România pentru a studia dragonii la Sinaia, unde ar fi centrul de cercetare a acestor fiinţe.
├Än concluzie, ┼čarpele, balaurul, dragonul n-ar trebui deloc s─â ne sperie, din moment ce sunt simboluri care au ├«nso┼úit istoria rom├ónilor, iar Vlad ┼óepe┼č n-ar trebui s─â fie un simbol al Halloween-ului, a┼ča cum ├«l ├«n┼úeleg americanii, pentru simplul motiv c─â nu are nicio leg─âtur─â cu vampirii, vr─âjitoarele, v├órcolacii sau zombie. Nici m─âcar cu bostanii. Dragonii sunt parte din trecutul nostru, iar dac─â avem suficient─â r─âbdare, ┼či din viitorul nostru. P├ón─â atunci, nu ne r─âm├óne dec├ót s─â le descoperim urmele


Atunci cand dacii si-au pierdut credinta, lupul nu a mai urlat, atunci au indraznit sa intre pe acest taram cei ce ne-0au adus batranete fara tinerete si moarte fara de viata.

Lupul din voi mai urla oare?

2011 #1

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=Um_vHQ9_U9s]

2010 #1

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=HVBe0NtKmpk]

Mi-a fost greu sa il aleg ca cel maqi bun si am sa va si spun de ce a fost greu dincolo de testele obisnuite. Personal sunt convins ca cel mai bun antivirus este cel care se potriveste cel mai bine utilizatorului, dovada ca este asa este diversitatea mare de solutii antivirus.
Mai intai sa o lamurim cu o treaba: Un antivirus gratuit nu are cum sa fie bun din 2 motive:

a) daca ai probleme, diferenta de performanta dintre unul platit si unul neplatit te face sa regreti ca nu ai un antivirus bun platit
b) daca nu ai probleme, atunci il tii degeaba in computer, asa ca mai bine nu il pui.

Chestia asta cu antivirusii gratuiti este ca pariul lui Blaise Pascal: Daca exista Dumenzeu si nu cred in el, ajung in iad, daca cred in Dumnezeu si nu exista Dumnezeu, inseamna ca nu exista nici Iad, asa ca nu am nimic de pierdut daca cred in Dumnezeu, asa ca pariez pe Dumnezeu ca exista.

Ei bine, aici este la fel, ori te protejezi cum trebuie, ori mai bine nu te protejezi deloc. Asta e…

Pentru cei maniaci cu securitatea datelor – Kaspersky, dar calculatorul va ramane cam fara resurse de lucru si cere pregatire tehnica mai avansata
Pentru cei care vor o solutie sa fie pe gustul cat mai multor oameni, Bitdefender, i-am pus un plus pentru ca echipa este romaneasca si comunici cu ei mai repede problemele.
Pentru probleme “corporate: – Norton Security, este cel mai bine profilat pe segmentul business.
Pretul, aici este foarte interesant, spun asta pentru ca imi plac mult vanzarile, unele produse sunt scumpe, altele insa sunt foarte ieftine de multe ori gratuite pentru ca acestia lasa sa “scape” si software licentiat prin protejarea mai putin atenta a softului la piratare.
Bitdefender cred ca este cel mai “cumsecade” la pret, are un pret avantajos si nu se lasa piratat, mai mult chiar, ofera solutii pentru toate tipurile de utilizatori, parerea mea este ca segmentul business este cam slabut la ei si ar trebui sa atace cu mai mult curaj si aceasta piata mai exclusivista.

In primul rand sunt niste factori de care se vorbeste prea putin:

– popularitatea
– suportul tehnic
– versatilitatea (adica sa placa la cat mai multi)
– Rezultatele! ┬áDa, sunt multi antivirusi care mai mult “pagubesc” decat ajuta, aici ma refer la faptul ca partajeaza resurse de lucru ale computerului mult mai mult decat este necesar.

Cum vad eu per ansamblu un antivirus? Antivirusul ar trebui sa fie ca o asigurare, sa nu fie nici prea scumpa (pret si resurse PC) dar nici prea putin profesionista. Antivirusul trebuie sa se adsrese unui segment cat mai diversificat de clienti, aici nu este vorba neaparat de tipurile de software: home user / office / enterprise / mac / linux / freeware ci mai mult sau mai bine zis mai ales sa fie CUSTOMIZABIL.

Customizarea ca interfata de utilizare, ca mod de lucru, ca partajare a resurselor, etc

Un aspect asupra caruia mi se pare ca toti furnizorii de solutii antivirus il neglijeaza si ar trebui sa ii acorde mult mai multa atentie anume:

CLIENTUL

Da, clientul ar trebui sa beneficieze atunci cand cumpara o licenta de un curs, de un training, de un feedback uman mult mai apropiat.
Cred cu tarie ca o foarte mare parte din succesul Bitdefender este datorat comunicarii cu clientul si deschiderii echipei tehnice si comerciale catre client, in fond, un software nu are nici o valoare daca utilizatorul nu stie cum sa il exploateze.

Asadar, cel mai bun antivirus este cel care ti se potriveste cel mai bine, iar din cate se pare, Bitdefender se potriveste celor mai multi.

Este ca si cum ai compara o masina de Formula 1 cu: o limuzina,  un Ferrari, un camion sau cu o dubita de transport.. cei mai multi oameni au nevoie de un sedan la un pret rezonabil.. ca Ford sau Toyota
Deci cel mai bun antivirus este cel care ti se potriveste cel mai bine, iar aici partea de vanzari are o munca dificila de a face “fine tunning” intre necesitatile clientului / marketing / buget / pregatirea lor tehnica / domeniu / pret etc

Asadar succesul unui antivirus se leaga indisolubil cu politica de marketing si echipa de vanzari, probabil v-ati obisnuit pana la plictiseala cu sintagma sinergiei corporatiste dintre tehnic si comercial.

Si ca sa va pun capacul la toti, cine se pricepe la computere, nu poarta antivirusi, poarta alte chestii care nu ii consuma resursele computerului pe MOP = munca de om prost, cum ar fi un zone alarm sau un DeepFreeze, sau un Linux, sau pur si simplu stie unde sunt virusii si cum sa ii ocoleasca ­čÖé

Bineanteles exista si carcotasi, pentru ca BitDefender se poarta foarte urat cu Windows-urile nelicentiate (sparte), care au avut alti antivirusi si computerele NoName, iata plangaretii care pot sa confirm ca sunt probleme la dezinstalarea de pe Windows-uri piratate

Desigur dintre carcoteli si advertoriale trageti singuri concluzia, stiti si voi sa faceti deosebirea intre redactori platiti, oameni obisnuiti, copilasi corditi, mosi ramoliti, concurenta neloiala mascata in clienti onorabili si asa mai departe… Daca nu stiti sa va dati seama, apelati la un profesionist sau mai multi ­čÖé

Inca ceva, produsele din 2011 nu sunt produsele din 2009, intre timp lucrurile s-au schimbat mult in bine la BitDefender vedeti forumul:
http://forum.bitdefender.com/index.php?showforum=201

http://www.vexentricity.com/?p=58
http://internet-security-suite-review.toptenreviews.com/premium-security-suites/bitdefender-total-security-review.html
http://www.best-antivirus-review.co.uk/catalogue_item.php?catID=4875&prodID=28592
http://www.freeantivirustop.com/2011/07/bitdefender-antivirus-pro-2011/
http://www.pctechguide.com/anti-virus-reviews/bitdefender-antivirus-pro-2011-review
http://www.amazon.ca/product-reviews/B002I7PGT8
http://ipaq-cnet.com.com/BitDefender-Antivirus-Pro/3640-2239_4-10537298-3.html 

to be is to do, to be is to do, to do to be, to be to do, do be do... do be do :)

Pentru cei care nu stiu care este treaba cu Bitdefender, acesta este de 3 feluri, dupa buget la utilizatorii individuali si de multe feluri la cel business.

BitDefender Antivirus Pro 2011 – 30Euro
BitDefender┬« Total Security 2011 – 45 Euro
BitDefender┬« Internet Security 2011 – 65 Euro

Antivirusul romanesc Bitdefender devine din ce in ce mai bun, astfel ca, functiile noi avansate,

– B-Have┬á(Analizator comportamental euristic ├«n mediu virtual)
– HiVe – ITW – raportarea in timp real a noilor virusi
– NeuNet – filtru antispam, cel mai bun, invata singur patternuri spam!
– AVC – antivirus virus control – daca un programel se poarta urat, AVC il blocheaza

sunt capacitati care realizeaz tot ce ar trebui sa faca un antivirus performant, sunt deja in maine inca de ieri!

Personal imi place cel mai mult Consola de Management de la Bitdefender, de la aceasta consola poti sa administrezi cateva sute de computere si toata politica antivirus din tot Office Build-ul sau campusul IT o poti face dintr-un singur birou fara sa fie nevoie sa te duci la toti in birou cu CD-ul sau cu mouse-ul.
Cateva cazuri in care s-a dovedit o solutie minunata.

– Un sefuletz luase un virus si biroul era incuiat – problema rezolvata de la distanta prin CMB (consola de management BitDefender)
– ┬áEram plecat la un client in alta localitate si cineva avea probleme cu virusii, am intrat RDP (remote desktop protocol) si am remediat problema prin CMB (consola de management BitDefender)
– Trebuia sa fac update-ul de antivirus la mai multi colegi care mereu isi pun tot felul de parole pe computer, nici o problema sa ii fac deployment-ul de update-uri prin CMB (consola de management BitDefender)

Cam toata lumea fuge de antivirusi din cauza ca risipesc resursele hardware, mai ales memorie RAM si procesor, spatiul de stocare nefiind atat de stringent, insa aici Bitdefender vine cu o tehnologie personalizata, dupa tipul de utilizator, tot ce trebuie sa faci este sa alegi cum trebuie si sa te organizezi corespunzator.

Antivirusul se “cuminteste” cand ai treaba cu computerul si se distreaza cu el cand nu ai treaba cu el.

Adica, daca te duci si dormi sau esti in sedinta de 2 ore cu colegii, antivirusul iti pazeste si scaneaza computerul, comparativ cu alti antivirusi mai putin inteligenti, acesta nu iti mananca zilele cu scanarile lui cand iti este lumea mai draga.

Mai jos ultimele mele diplome in domeniul securitatii antivirus ┬á­čÖé

Iata premiile castigate de Bitdefender in 2010-2011.

Mar-11Internet Security 2011ConsumerSearchÔÇÖs Seal of ApprovalBitDefender Internet Security 2011 a primit ConsumerSearchÔÇÖs Seal of Approval pentru o protec╚Ťie solid─â ├«mpotriva programelor periculoase, atacurilor de tip phishing ╚Öi spam.
=============
Oct-10BitDefender Security for File ServersPremiul VB100% ÔÇô Virus Bulletin, Marea BritanieAnaliza comparativ─â asupra asupra platformei Windows Server 2003 efectuat─â de Virus Bulletin a adus produsului BitDefender Security for File Servers 3.4 premiul VB100.
=============
Sep-10 Total Security 2011Premiul Buy It!, Computer act!ve, Marea BritanieÔÇťBitDefender Total Security 2011 ofer─â securitate performant─â la un pre╚Ť excelent”
=============
Sep-10 Total Security 2011Recomandat, PC Utilities, Marea Britanie”Cel mai cuprinz─âtor pachet cu o interfa╚Ť─â imaculat─â ╚Öi ni╚Öte op╚Ťiuni extra utile”
=============
Sep-10 Total Security 2011Alegerea editorului, MicroMart, Marea BritanieÔÇťBitDefender Total Security este un pachet excep╚ŤionalÔÇŁ
=============
Sep-10BitDefender Security for Mail ServersVBSpam Verificat – Virus Bulletin, Marea BritanieBitDefender Security for Mail Servers 3.0.2 a trecut testul efectuat ├«n august cu zero rezultate fals pozitive ╚Öi o rat─â de detec╚Ťie de 99,91 de procente, acumul├ónd cel mai bun scor
=============
Aug-10BitDefender Antivirus 2010Avansat + (Protec╚Ťie la cerere) – AV-comparativesBitDefender prime╚Öte certificare de top din partea AV-Comparatives.org pentru capacit─â╚Ťile sale de detec╚Ťie a viru╚Öilor.
=============
Iul-10BitDefender Internet Security 2010Certificat, Av-test, GermaniaTestul recunos╚Öte meritele BitDefender Internet Security 2010 ├«n ceea ce prive╚Öte excelenta u╚Öurin╚Ť─â de utilizare, ratele mari de protec╚Ťie ╚Öi abilitatea de a remedia infec╚Ťiile.
=============
Iul-10BitDefender Total Security 2010Cel mai bun scor, PC Security Labs (PCSL), ChinaBitDefender a ob╚Ťinut cel mai bun scor pentru detec╚Ťia excelent─â a viru╚Öilor ╚Öi num─ârul mic de rezultate fals pozitive. Treizeci alte produse antivirus au fost testate ├«n cadrul acestui test.
=============
Iun-10BitDefender Security for File ServersPremiul VB100% ÔÇô Virus Bulletin, Marea BritanieAnaliza comparativ─â asupra asupra platformei Windows Server 2008 R2 efectuat─â de Virus Bulletin a adus produsului BitDefender Security for File Servers 3.4 premiul VB100.
=============
Mai-10BitDefender Antivirus 2010Avansat+ (Proactiv) – AV-comparativesBitDefender prime╚Öte certificare de top din partea AV-Comparatives.org pentru detec╚Ťia proactiv─â a noilor viru╚Öi.
Mai-10BitDefender Total Security 2010Cea mai bun─â achizi╚Ťie – Which?, Marea BritanieÔÇťO interfa╚Ť─â excelent─â ╚Öi firewall ╚Öi protec╚Ťie antimalware de excep╚ŤieÔÇŁ
=============
Mai-10BitDefender Security for Mail ServersVBSpam Verificat – Virus Bulletin, Marea BritanieBitDefender Security for Mail Servers 3.0.2 ob╚Ťine un alt premiu VBSpam din partea Virus Bulletin.
=============
Apr-10BitDefender Client SecurityCinci stele, SC MagazineSC Magazine a efectuat o analiză asupra BitDefender Client Security v3.1.8 în aprilie, în urma căreia BitDefender a primit 5 stele.
=============
Apr-10Pachetul BitDefender Business Security Medalia de aur – Top Ten Reviews, SUAÔÇťPer ansamblu, BitDefender Business Security Suite este unul dintre cele mai bune software-uri de securitate pentru internet pentru companii, oferind cea mai bun─â performan╚Ť─â ╚Öi protec╚Ťie (├«n plus, poate fi g─âsit la un pre╚Ť competitiv).ÔÇŁ
=============
Apr-10Pachetul BitDefender Small Office SecurityMedalia de aur – Top Ten Reviews, SUA”Protec╚Ťia complet─â ├«mpotriva programelor malware ╚Öi a altor amenin╚Ť─âri este o prioritate esen╚Ťial─â pentru orice companie, iar BitDefender Small Office Security Suite este unul din cele mai bune produse software antivirus disponibile.”
=============
Apr-10BitDefender Antivirus 2010Premiul VB100% ÔÇô Virus Bulletin, Marea BritanieAnaliza comparativ─â asupra asupra platformei Windows XP SP3 efectuat─â de Virus Bulletin a adus produsului BitDefender Antivirus 2010 premiul VB100.
BitDefender Security for Mail ServersVBSpam Verificat – Virus Bulletin, Marea BritanieBitDefender Security for Mail Servers 3.0.2 ob╚Ťine al ╚Öaselea premiu VBSpam consecutiv din partea Virus Bulletin.
=============
Feb-10BitDefender Antivirus 2010Avansat + (Protec╚Ťie la cerere) – AV-comparativesBitDefender prime╚Öte certificare de top din partea AV-Comparatives.org pentru capacit─â╚Ťile sale de detec╚Ťie a viru╚Öilor.
=============
Feb-10BitDefender 2010Compatibil cu Windows 7BitDefender Antivirus, Internet Security și Total Security au trecut toate testele și sunt certificate să fie utilizate fără probleme pe Windows 7.
=============
Ian-10BitDefender Security for Mail Servers VBSpam Verificat – Virus Bulletin, Marea BritanieBitDefender Security for Mail Servers 3.0.2 ob╚Ťine un premiu VBSpam din partea Virus Bulletin.
=============
Ian-10BitDefender Antivirus 2010Antivirus certificat ICSA – ICSA LabsICSA Labs re├«nnoie╚Öte certificarea antivirus pentru BitDefender