Mother of marketing de vinuri! Noua ”modă” cu dacii a dus la apariția ”vinului” dacilor, mied-ul!
Evident, numele bate imaginația, nume de cireșe.

 

Mied_Ciredava_cirese

Încep cu sticla, este suplă și agilă, îmi place forma ei, eticheta parcă este prea închisă la culoare face greu lizibil textul de pe ea.

Este vorba de o serie foarte limitată, de nișă, un ”vin” mai deosebit care se luptă cu marile branduri.
Marketingul textului de pe eticheta de pe spate o dă în bară grațios cu un citat japonez (WTF?) ”Chiar și în moarte bărbații trebuie să aibă culoarea florii de cireș” Yukio Mishima. Ori eu sunt prost și nu găsesc corelația dintre daci și japonezi, ori e un kitsch odios.
Ezit, ”SC Mied Dacic SRL Timișoara” scris masiv pe eticheta din față cu galben și stroke nu mă anunță ceva bun, la fel și eticheta ”low budget”

Scot cu mare greutate dopul care este înfundat o jumătate de centimetru în sticlă si forma sa cilindrică nu îl face cel mai fericit dop de pus la loc, și nerăbdător torn în deja clasicul pahar de coniac. Culoarea este plăcută, un roze spre roșu, curgerea lichidului în pahar a fost un pic licoroasă spre băloasă.

Vin-de-miere-mied

MIROSUL
Mirosul este ca de vișinată 🙂 sau mai bine zis, cireșată, este un miros dulce cireșel, parcă e dulceață de cireșe cu vin. se simte alcoolul în eter. Este un miros bun, îmi plac cireșele, îndrăznesc și ”pun botul” la mied. Pe sticlă scrie că este o băutură cu 12% alcool dar mie mi se pare că simt doar 8% maxim 9% alcool.

GUST
Dulce, dulce OK nu dulce grețos, nici măcar dulce ca lacrima lui ovidiu, este un dulce OK dar un pic acrișor iar postaroma (pentru că nu este postgust) este aromă de butoi de varză. Sunt un pic contrariat, oare așa miroase pe cerul gurii mierea fermentată sau e de la drojdie / must elementele de fermentare, nu îmi dau seama, dar 5 minute după nu am mai simțit ”varza din butoi” ci chiar aromă de miere

Am luat a 4-a gură de mied, este enervant primul minut după degustare, miroase a acru cu miros de varză murată și cel mai aiurea este că nu îmi dau seama ce fel de băutură este, îmi este greu de definit: parcă este o cireșată cu apă și un pic de vin, parcă lipsește ceva, oricum nu este de băut cu mâncare și nici nu pare a fi o băutură din care să te îmbeți.

 

vin-de-cirese-miere

 

Majoritatea prietenilor mei au probleme cu mahmureala, mai ales dacă le amestecă îi dor capul, pe mine nu m-a durut cred capul niciodată de la băutură, deși am avut și eu multe nopți excesiv bahice, chiar mă întreb dacă merge o beție din așa ceva.

Oricum, am un sentiment nedefinit, nu îmi dă un apetit să trec la al 3-4-5 -lea pahar de vin, nu merge gravitația, pur si simplu parcă e un sirop sau medicament.

Am fost să duc sticla la frigider, am scos peștele din congelator si l-am pus la dezghețat în frigider, mă întrebam dacă celelalte mied-uri sunt ”comestibile” cu peștele și sticla de roze de Sâmburești pe jumătate golită mi-a făcut cu ochiul drăgăstoasă din ușa frigiderului (”tu ești salvarea mea” i-am răspuns zâmbindu-i complice)

M-am întors la paharul de mied, deja mi s-a suit un pic la cap, dacă nu avea aroma asta de varză la butoi în primul minut după sorbit, chiar putea fi un ”lady killer”, mintea mea caută scenarii pentru cele mai oportune momentecând s-ar potrivi și în afară de marketing-ul dacologic ”mied” nu îi prea găsesc un motiv pentru care să scot bănuțul din buzunar.

Concluzia review-ului este că e cam ”de curiozitate” că e bine că ”m-am informat” cum e mied-ul și că un pic de speranță există.

Nota mea este SUBMEDIOCRU iar dacă mă doare capul mai târziu sau îl vomit chiar îi dau o notă foarte proastă, deci nu îl recomand nimănui și nu am nici un motiv să îl recomand, dar, noaptea e lungă și până dimineața poate mă fac ”PORNO” rău de tot 🙂

Oricum îl beau cu greu, e dulce rău, chiar nu îmi place și va rămâne în frigider să se ”odihnească” până nu mai am de băut nimic altceva, chiar nu trebuie să îmi omor ficatul cu toate prostiile 🙂

1 Comment

  1. Ovidiu says:

    O recenzie cat de cat apropiata de adevar. Mirosul de butoi de varza e normal la melomeluri la care s-a folosit materie prima multa. De aici si curgerea aceea baloasa. Am facut si eu melomeluri si pot spune ca gustul a iesit chiar bun in majoritatea situatiilor. Eu nu am baut pana acum de la ei ci doar hidromelul facut la Apicola, branduit Vinum apini. E un vin bunisor cu ceva arome sintetice adaugate. Un fel de methiglin. De retinut ca majoritatea miedurilor au un gust usor amarui. La ambalarea manuala dopul nu intra intotdeauna ca la masina, asa ca eu ii inteleg. Legat de pret. Pretul este unul corect. Nici nu iti poti da seama ce multa materie prima intra pentru a atinge chiar si taria de 8-9%. Si mierea nu e deloc ieftina. Mult succes la degustat in continuare!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *