Experienta m-a incurajat ieri sa ies de dimineata sa fac poze, stiu ca dimineata din cauza ca razele soarelui cad la un unghi de incidenta mai orizontal face ca pozele sa fie mai frumos luminate si mai vibrante.
Am ales sa fotografiez cateva cladiri care mi s-au parut dragute, am pus ISO-ul pe 100 si am marit apertura si micsorat timpul de expunere pentru ca nu fac pozele cu trepied si am mana destul de nesigura pentru aparat, obiectivul si body`ul au aproape 2 kilograme, deci, dificil.
Iata cateva probleme care se ivesc:
– Transportul, pentru ca acum aparatul are un obiectiv mare body`ul trebuie separat de obiectiv in timpul transportarii pentru a nu se deteriora, reversul la numeroasele montari si demontari este patrunderea a numeroase particule de praf care vor cere pe viitor corectarea pozelor din photoshop. De asemenea caratul a 2 kg de echipament nu este foarte placuta in timpul unei plimbari de placere.
– Atitudinea oamenilor cand vad un asemenea aparat, multi zambesc si am vazut multe tipe ce iau postura de manechin pe podium, aurolacii sau cersetorii isi ingroapa fata in palme sau se ascund desi pana atunci nu se jenau deloc sa isi arate hidosenia
– Aproape pentru fiecare poza se cere un fine tunning, pretentiile mele au trecut de mult de nivelul de “setari pe automat” si incerc sa fac poze cu expunere mai mare si ISO mai mic. Pornirea aparatului si setarile sale inainte de a fotografia ma fac sa pierd de multe ori subiectul instantaneului din actiune. prefer sa pierd subiectul decat sa fac poza prost. Daca la o camera de buzunar dureaza 2-3 secunde pentru a declansa cu aparatul acesta dureaza minim 30 secunde pentru a il pune in actiune de la momentul 0.
– Am descoperit cu placere ca obiectivul nu solicita foarte mult bateria, dar nevoia de a achizitiona un grip devine din ce in ce mai serioasa pentru ca centrul de greutate am aparatului este acum mult mai in fata si este un pic “dezechilibrat”, un grip m-ar scapa de stresul bateriei si ar echilibra mai bine echipamentul, rezultatul ari fi apoi – poze mai putin miscate (deci mai clare), expunere mai buna, eliberarea de stresul bateriei, mai multa solicitare la transport.
– Solicita multa dedicare, adica daca ies pe undeva cu camera dupa mine trebuie sa acord mai multa atentie gentii, sa nu fie lovita, subtilizata, etc plus caratul ajunge o corvoada neplacuta la un moment dat.
Reversul acesta al pozelor bune ma face sa gandesc ca totusi un fotograf bun trebuie sa faca o multime de compromisuri, vreau sa invat acum de exemplu sa socializez corespunzator, deja am observat ca am o atitudine mult mai buna in momentul in care fotografiez, pozitia corpului, felul in care solicit modelul sau abordez momentul.
Am pus aici cateva poze, de mentionat ca toate pozele de pe blog-ul meu nu sunt deloc atinse de Photoshop sau vre-un editor foto, sunt virgine.
Vizionare placuta!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>