<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	
	>
<channel>
	<title>
	Comments on: Rebrand la BitDefender &#8211; Dragonul dacic &#8211; Awake!	</title>
	<atom:link href="https://uli.ro/rebrand-la-bitdefender-dragonul-dacic-awake/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://uli.ro/rebrand-la-bitdefender-dragonul-dacic-awake/?utm_source=rss&#038;utm_medium=rss&#038;utm_campaign=rebrand-la-bitdefender-dragonul-dacic-awake</link>
	<description>Iulian Andrei :: specialist media online</description>
	<lastBuildDate>Tue, 14 Feb 2017 19:53:00 +0000</lastBuildDate>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=6.0.11</generator>
	<item>
		<title>
		By: Elena		</title>
		<link>https://uli.ro/rebrand-la-bitdefender-dragonul-dacic-awake/#comment-13485</link>

		<dc:creator><![CDATA[Elena]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 14 Feb 2017 19:53:00 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://ullise.wordpress.com/?p=6333#comment-13485</guid>

					<description><![CDATA[Buna ziua, 
Poate va veti amuza, ca multi altii care au ascultat aceasta intamplare pe care am sa v-o spun, pe scurt, insa pe mine ma face in ultimul timp sa ma gandescla originea stindardului dacic pe care nu am sa il denumesc dragonul dacic pentru ca nu cred ca dacii foloseau expresia dragon si nici cap de lup cu corp de sarpe pentru ca totusi pare ca ceva nu se leaga.
Intamplarea a avut loc acum aproximativ 70 de ani, cand tatal meu avea 8-9 ani, intr-un sat din judetul Vaslui - Pungesti. Era o zi de duminica, pe la amiaza, cand se intorcea de la joaca si mergand pe o ulita mai lata, in apropierea casei a auzit un zumzet puternic, s-a uitat in sus si s-a prima reactie a fost sa se fereasca, langa un gard, pentru ca a vazut un balaur, asa cum povesteste tata de cand il stiu. Zbura la inaltime destul de mica si venea de pe cursul apei Rahova, din spatele tatalui meu, numai ca a trecut peste ulita, ocolind cotul facut de apa, peste pod, inainte spre rapa de pe deal. Balaurul era galben stralucitor, numai coada lunga avea un smoc mai inchis spre portocaliu in varf. Lungimea corpului era de aproximativ 2 m iar coada avea cam 3 m, aripile aveau aproximativ 1,5m, fiecare iar corpul avea o grosime de maxim 30 cm. Dupa prima reactie de a se feri copilul (tata)a inceput sa urmareasca balaurul care avea coada arcuita in jos si pe care copilul voia sa o prinda. La un moment dat balaurul l-a privit pe copil o fractiune de secunda, fara sa isi modifice zborul. Copilul a urmarit zborul aprox. 100m pana la al 2-lea pod, mai mare, pe sub care balaurul a trecut si a disparut deasupra unei rape mari impadurita, de unde incepea si un deal. I-a fost frica sa se duca mai departe dupa el. A povestit bunicii mele care i-a spus ca a visat, insa bunicul meu de-a lungul timpului mai povestea despre astfel de balauri. Copiii de varsta tatalui meu, dupa orele de scoala, mergeau cu vitele si caii la pascut iar tata isi aminteste ca in directia in care zbura balaurul era o zona, mai departe, in care le era interzis sa se duca, insa baietii s-au apropiat sus pe deal, si de la distanta au vazut un mal inalt care avea niste gauri mari in care un copil de 8-9 ani putea sta drept. Gaurile erau &quot;sclivisite&quot;, Dupa cum povesteste tata, adica erau foarte lustruite, iar pe tapsanul din fata malului pamantul era lustruit si erau multe schelete de vite, cai, oi. Daca pana la vara tata se simte mai bine, voi merge cu el acolo pe deal. De cand ma stiu tata povesteste aceasta intamplare si eu il cred. De aceea ma gandesc ca pe Teritoriul vechii Dacii traiau astfel de balauri cu care vitejii daci s-au luptat si trofeele le-au transformat in steaguri de lupta, un semn al vitejiei. Toate povestile noastre populare vorbesc de balauri si eu cred ca exista un adevar pe care nu il cunoastem. Va doresc o seara frumoasa.]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Buna ziua,<br />
Poate va veti amuza, ca multi altii care au ascultat aceasta intamplare pe care am sa v-o spun, pe scurt, insa pe mine ma face in ultimul timp sa ma gandescla originea stindardului dacic pe care nu am sa il denumesc dragonul dacic pentru ca nu cred ca dacii foloseau expresia dragon si nici cap de lup cu corp de sarpe pentru ca totusi pare ca ceva nu se leaga.<br />
Intamplarea a avut loc acum aproximativ 70 de ani, cand tatal meu avea 8-9 ani, intr-un sat din judetul Vaslui &#8211; Pungesti. Era o zi de duminica, pe la amiaza, cand se intorcea de la joaca si mergand pe o ulita mai lata, in apropierea casei a auzit un zumzet puternic, s-a uitat in sus si s-a prima reactie a fost sa se fereasca, langa un gard, pentru ca a vazut un balaur, asa cum povesteste tata de cand il stiu. Zbura la inaltime destul de mica si venea de pe cursul apei Rahova, din spatele tatalui meu, numai ca a trecut peste ulita, ocolind cotul facut de apa, peste pod, inainte spre rapa de pe deal. Balaurul era galben stralucitor, numai coada lunga avea un smoc mai inchis spre portocaliu in varf. Lungimea corpului era de aproximativ 2 m iar coada avea cam 3 m, aripile aveau aproximativ 1,5m, fiecare iar corpul avea o grosime de maxim 30 cm. Dupa prima reactie de a se feri copilul (tata)a inceput sa urmareasca balaurul care avea coada arcuita in jos si pe care copilul voia sa o prinda. La un moment dat balaurul l-a privit pe copil o fractiune de secunda, fara sa isi modifice zborul. Copilul a urmarit zborul aprox. 100m pana la al 2-lea pod, mai mare, pe sub care balaurul a trecut si a disparut deasupra unei rape mari impadurita, de unde incepea si un deal. I-a fost frica sa se duca mai departe dupa el. A povestit bunicii mele care i-a spus ca a visat, insa bunicul meu de-a lungul timpului mai povestea despre astfel de balauri. Copiii de varsta tatalui meu, dupa orele de scoala, mergeau cu vitele si caii la pascut iar tata isi aminteste ca in directia in care zbura balaurul era o zona, mai departe, in care le era interzis sa se duca, insa baietii s-au apropiat sus pe deal, si de la distanta au vazut un mal inalt care avea niste gauri mari in care un copil de 8-9 ani putea sta drept. Gaurile erau &#8220;sclivisite&#8221;, Dupa cum povesteste tata, adica erau foarte lustruite, iar pe tapsanul din fata malului pamantul era lustruit si erau multe schelete de vite, cai, oi. Daca pana la vara tata se simte mai bine, voi merge cu el acolo pe deal. De cand ma stiu tata povesteste aceasta intamplare si eu il cred. De aceea ma gandesc ca pe Teritoriul vechii Dacii traiau astfel de balauri cu care vitejii daci s-au luptat si trofeele le-au transformat in steaguri de lupta, un semn al vitejiei. Toate povestile noastre populare vorbesc de balauri si eu cred ca exista un adevar pe care nu il cunoastem. Va doresc o seara frumoasa.</p>
]]></content:encoded>
		
			</item>
	</channel>
</rss>
